Declinul energiei regenerabile in Romania a inceput, dar nu s-a sfarsit chiar si dupa modificarea legislatiei
Romania pierde din atractivitatea pentru investitii in proiecte de energie regenerabila, parasind topul celor mai atractive 40 de tari din acest sector, dupa ce, anul trecut, s-a clasat pe locul 34, se arata in raportul bianual EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI), potrivit unui comunicat remis luni. In top 10 tari din cadrul indexului EY, Franta urca o pozitie, ajungand pe locul 7, in urma anuntului privind intentia de participare la licitatia de achizitionare de panouri solare cu capacitate 3 GW in urmatorii trei ani. In acelasi timp, in aceasta tara este in plina desfasurare constructia unei fabrici de productie de panouri solare pentru acoperirea a 1000 de kilometri de drumuri.
“Corectarea drastica a schemei de sprijin pentru electricitatea produsa din surse regenerabile si incertitudinea privind perspectivele acestei scheme pe termen scurt, mediu si lung, au determinat scaderea atractivitatii Romaniei pentru noi investitii in domeniu. Multi detinatori de parcuri eoliene si solare, amenintati de faliment, cauta sa le vanda, in timp ce potentialii cumparatori ofera preturi inca inacceptabile. In plus, asimilarea turnurilor turbinelor eoliene drept constructii impozitabile a contribuit suplimentar la inrautatirea sentimentului investitorilor”, a declarat Valeriu Binig, Partener Asistenta in Tranzactii, EY Romania.
Potrivit acestuia, Romania a indeplinit tinta specifica anului 2020 privind ponderea regenerabilelor in consumul brut de energie primara inca de pe acum, insa indeplinirea tintei va fi verificata in anul 2020, cand multe proiecte risca sa fie deja falimentare.
“Nu este clar insa daca vor supravietui suficiente capacitati de generare pana in 2020, cand se verifica indeplinirea tintei specifice. Nu exista perspective clare privind noi scheme de sprijin pentru producerea de energie electrica in panouri fotovoltaice de acoperis sau pentru promovarea biomasei ca resursa energetica. Alaturi de acestea, ultima propunere de modificare legislativa este perceputa de investitori ca neaducand solutii pe termen scurt pentru bancabilitatea proiectelor implementate. Conform calculelor EY, termenul de recuperare a unei investitii intr-un proiect eolian realizat in Romania depaseste, in conditiile de astazi, 30 de ani”, a adaugat Binig.
Belgia (locul 18), Suedia (locul 20), Irlanda (locul 30), Norvegia (locul 32) si Finlanda (locul 35) au urcat in clasamentul primelor 40 de tari. In Norvegia, lucrarile de la noul tunel subacvatic, in valoare de 2,3 miliarde de dolari, catre Germania creeaza o noua mare oportunitate de productie de energie eoliana si hidro pentru cele doua tari. Germania, alaturi de Statele Unite ale Americii, China, India si Chile, ramane neclintita in clasamentul primelor cinci tari atractive pentru investitii.
Tara care contrazice total tendinta de imbunatatire la nivel european este Marea Britanie, coborand pe pozitia 14 in cadrul indexului, cea mai joasa din toate timpurile. La scaderea interesului investitorilor au contribuit votul Marii Britanii de a parasi Uniunea Europeana, desfiintarea Departamentului de Energie si Schimbari Climatice (DECC) si aprobarea centralei nucleare Hinkley Point C.
In privinta certificatelor verzi, Europa a inregistrat cea mai mare crestere a activitatii, conform raportului EY, cu un total de certificate verzi emise, incepand cu 2007, in valoare de 54,9 miliarde de dolari, fata de 19,8 miliarde de dolari in America de Nord si 4,5 miliarde in Asia.
Din 2007, de la lansarea pietei de profil, 65% din emisiunile de obligatiuni verzi – in valoare de 95,6 miliarde de dolari – au fost canalizate catre energia regenerabila. In acest an, pana in luna iulie, au fost deja vandute obligatiuni verzi in valoare de 48,2 miliarde de dolari, fata de valoarea de 41,8 miliarde de dolari pentru intregul an 2015 si cea de 36,6 miliarde de dolari pentru anul 2014.
In urma cu o luna, un studiu al EY realizat la solicitarea Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (RWEA) preciza ca pierderile nete ale industriei eoliene din Romania au crescut cu 1,9 miliarde de lei anul trecut, totalizand 4 miliarde de lei, cumulat in anii 2014 si 2015.
“Studiul, elaborat strict pe baza situatiilor financiare depuse de companii la Registrul Comertului, releva rezultate ingrijoratoare pentru investitiile din domeniul producerii energiei electrice din surse eoliene care, totalizand aproximativ 5 miliarde de euro, reprezinta, de departe, cea mai importanta investitie din sistemul energetic romanesc de dupa anul 1989. In lipsa modificarilor legislative care sa vina in sprijinul investitorilor, pierderile nete ale industriei eoliene au crescut anul trecut cu 1,9 miliarde de lei, totalizand circa 4 miliarde lei (aproximativ 900 milioane de euro), cumulat in anii 2014 si 2015”, se arata in document.
Potrivit acestuia, sectorul energiei din surse regenerabile este in blocaj financiar.
“Astfel, la nivelul celor doi ani analizati, se constata o depreciere extraordinara a activelor, de 4,1 miliarde de lei. In acelasi timp, pentru a rambursa creditele accesate in vederea construirii centralelor eoliene sunt necesari 30 de ani, in conditiile in care durata de viata a unei centrale este de 20 de ani”, mentioneaza sursa citata.
Claudia Brandus, presedinte RWEA, sustine ca industria eoliana, ca, de altfel, intregul sector al energiei din surse regenerabile, sunt in suferinta.
“Investitorii sunt prinsi ca intr-un carusel: au continuat sa acumuleze mari pierderi in anul 2015, activele acestora se tot devalorizeaza, au ajuns in imposibilitatea de a rambursa creditele. Dovada sunt datele prezentate in studiul realizat de E&Y”, a spus Brandus.
Documentul precizeaza ca ajutorul de stat este incorect calibrat si impinge industria spre faliment.
“Avand in vedere pretul mediu al energiei electrice de 166 lei/MWh inregistrat in anul 2015, conform datelor OPCOM, precum si cel actual, care a ajuns sub acest nivel, este evident ca centralele noi, precum cele eoliene, au nevoie de ajutor de stat, conform regulilor europene pentru amortizarea investitiei. In cazul energiei eoliene, s-a ajuns la un paradox, existand astazi un ajutor de stat incorect calibrat, care impinge industria spre faliment”, arata RWEA.