Cod rosu in energie: sistemul energetic si-a cam epuizat toate rezervele

Pretul energiei electrice in piata pentru ziua urmatoare s-a intors la valorile de dinaintea declansarii asa zisei crize energetice, nu numai pe piata din Romania, ci si in pietele cu care suntem cuplati. In acelasi timp, productia si consumul de energie merg aproape la aceleasi niveluri, fara sa mai existe diferente evidente, generate in speta de exporturi. Mai mult, in perioade de consum minim, Romania importa energie electrica la preturi identice cu cele de pe piata interna si exporta foarte putin, probabil doar pentru necesarul de echilibrare in piata interconectata. Asistam la un calm al sistemului energetic, necesar inaintea unor posibile noi provocari. Producatorii incearca sa-si traga sufletul, caci resursele sunt pe cale de a fi epuizate. Si, fereasca sfantul sa mai avem o saptamana de ger caci nu vom sti pe unde sa ne scoatem camasa.

In aceasta ecuatie din ce in ce mai complicata a pietei de energie s-a pus accentul in ultimele zile exclusiv pe seama evolutiei pretului. Cautam vinovatii si manipulatorii dar uitam brusc despre elementul fundamental al sistemului, respectiv capacitatea de generare si cea de rezerva. Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia si centralele care functioneaza pe gaze au dat tot ce au putut in luna ianuarie, astfel incat sa nu clacam. Din pacate, aceste entitati sunt la limita puterii lor. Complexul Energetic Oltenia, care a functionat cu toate grupurile sanatoase, pare a mai avea inca resurse si ele insa limitate. In schimb, Hidroelectrica are nevoie de un respiro de cel putin cateva saptamani, pentru a-si putea juca rolul vital in sistem. De saptamani intregi Hidroelectrica produce la peste 25% din cantitatea de energie consumata, un efort care se traduce in golirea efectiva a lacurilor de acumulare si implicit a risipirii singurei rezerve de sistem autentice in SEN. Ne jucam cu focul, cu alte cuvinte.

Centralele pe gaze au dat si ele maximum de energie si raman in continuare conectate la capacitate pentru a asigura consumul. Ele nu sunt insa suficiente. Din fericire, in depozitele de gaze mai avem inca inmagazinate circa un miliard de metri cubi, ceea ce ar asigura functionarea acestora pentru inca cateva saptamani. Dar daca iarna se intoarce? Mai fac fata provacarilor toti acesti producatori? Ministerul Energiei vrea sa modifice Hotararea de Guvern privind Programul de iarna in domeniul energetic, astfel incat unele termocentrale sa poata utiliza pacura in loc de gaze pana la 15 martie 2017, potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern, lansat in dezbatere publica pe site-ul institutiei.Noi am mai spus-o, prea putine centrale pot trece de pe gaze pe pacura astfel incat sa putem intretine siguranta sistemului energetic. Fara aportul Hidroelectrica si al CEO o asemenea decizie este lipsita de continut. Or, asa cum am spus mai sus, Hidroelectrica este deja secatuita, iar CE Oltenia nu poate furniza mai mult de 3000 de MW ori cat s-ar chinui. Si aici apare problema celorlalte centrale aflate in rezerva de sistem, despre care nu se spune nimic, dar care, in schimb, primesc niste bani tocmai pentru pozitia in care au fost incadrate. In analiza noastra de maine vom incerca sa ne referim si la aceasta componenta a sigurantei energetice.

Nu vrem sa fim alarmisti, dimpotriva. Dar, dincolo de disputele politice care umplu agenda acestor zile, un lucru este din ce in ce mai evident: daca scapam cu fata curata si in acest an, in ceea ce priveste buna functionare a sistemului energetic, inseamna ca am avut un noroc chior. Daca sistemul energetic a ajuns a se comporte ca agricultura Romaniei, care atunci cand ploua produce si cand nu ploua intra in colaps, inseamna ca e grav. Totul trebuie regandit dupa aceasta iarna a supravietuirii. Speram sa aiba si cine sa o faca.

Revenind la proiectul de Hotarare de Guvern privind modificarea Programului de iarna, reprezentantii Ministerului Energiei iau in considerare o cerere de consum pentru luna februarie 2017 mai mare decat consumurile inregistrate in lunile februarie ale ultimilor trei ani; in ultimele patru luni (octombrie 2016 – ianuarie 2017), consumurile de gaze naturale inregistrate au fost substantial mai mari decat consumurile inregistrate in aceleasi luni ale anului precedent; o probabilitate crescuta ca cererea de gaze naturale pentru consumul centralelor electrice si termice (CET-uri) sa se mentina la valorile foarte mari din aceasta perioada; scaderea capacitatilor de extractie din depozitele de inmagazinare subterana, scadere ce se accentueaza pe masura ce ne apropiem de sfarsitul ciclului de extractie pe fondul scaderii stocului din depozitele de inmagazinare; evitarea aparitiei oricaror riscuri in functionarea in conditii de siguranta a SNT (sistemului national de transport – n.r.)”, potrivit notei explicative.

Cel mai important aspect este legat de faptul ca ministerul vrea sa modifice si procentul pentru nivelul apei din lacurile de acumulare aprobat pentru lunile februarie si martie, de la 28,4 % la 20,4% pentru luna februarie si de la 23,5% la 16,5% pentru martie. “Pentru echilibrarea SEN (sistemului energetic national – n.r.), OTS (operatorul de transport si sistem – n.r.) a dispus, in prima jumatate a lunii ianuarie, incarcari suplimentare ale grupurilor hidroelectrice cu cantitati ce au depasit 2.000 MW/h, ceea ce a condus la necesitatea reactualizarii valorilor aferente rezervelor de apa prevazute in HG nr. 844/2016.”, spun initiatorii proiectului.

Se recunoaste astfel ca hidrocentralele au fost obligate sa produca energie electrica cu riscul epuizarii rezervei de sistem, inainte ca iarna sa fi trecut. Implicatiile sunt grave.