Analiză. În ultimii cinci ani, prețul gazelor tranzacționate pe piața spot din România a depășit nivelul pieței europene în aproximativ jumătate din timp

Analizând evoluția prețului gazelor naturale stabilit pe bursa de gaze din România și pe cea mai reprezentativă piață din Europa (TTF Olanda), se poate observa că deși au existat nenumărate intervenții în piața de gaze naturale din România, aceasta a funcționat și a asigurat siguranța continuității livrării gazelor naturale la consumatorul final. Există numeroase voci care arată că ”România nu are cum să existe o piață de gaze deoarece sunt doar 7 producători de gaze”, dar cea mai concludentă dovadă a funcționării pieței de gaze este continuitatea livrării gazelor la consumatori atunci când cererea a fost mai mare decât sursele de gaze. Piața a determinat acoperirea cererii prin achiziția de gaze cu o zi înainte sau în timpul zilei în care cererea a fost mai mare decât sursele.

Este impetuos necesar să ieșim din retorica vremurilor trecute în care România era o ”insulă” energetică izolată și care își rezolva problemele energetice prin restricționarea consumului (programul frig și întuneric) și să înțelegem că astăzi suntem interconectați fizic și comercial, adică suntem in situația de a avea gaze și energie în mod continuu și atunci când  cererea este mult mai mare decât sursele noastre. Piețele de gaze naturale sunt globale, gazele trecând peste granițe între producători și consumatori din întreaga lume. Europa are noroc că, odată cu ascensiunea internațională a Bursei de gaze TTF Olanda, producătorii globali de gaze acceptă prețul european onshore al gazului în euro ca preț de referință credibil. Această piață strategică joacă un rol crucial în aprovizionarea cu gaz în Europa, inclusiv în România, și în asigurarea alocării eficiente a aprovizionării cu gaze.

Analizând evoluțiile de preț pentru piața SPOT din România (BRM) și cea din Olanda (TTF – cea mai reprezentativă piață a gazelor din Europa) se poate observa corelarea prețurilor între cele două piețe, aspect normal având în vedere că există o piață unică europeană a gazelor din care face și România.

Se poate observa că au existat momente în care prețul SPOT al gazelor din România a fost mai mic decât prețul  gazelor din Europa și viceversa, aspect datorat diferenței dintre cere și ofertă la un moment dat, dar mai ales ca urmare a influențării pieței gazelor din România. Funcționarea pieței românești se evidențiază chiar și la momentul manipulării pieței de gaze, cu evoluțiile aferente a prețului.

Analizând diferența stabilită între prețul gazelor SPOT din România și Europa de Vest putem observa că funcționarea pieței de gaze din România și utilizarea cotațiilor BRM a determinat o economie a României de 215 milioane de euro în ultimii 5 ani, față de situația în care actorii din România s-ar fi raportatat la indicatorii TTF Olanda.

O piață a gazelor lichidă, interconectată și funcțională eficient, cu formarea corectă și transparentă a prețurilor pentru energiile concurente din diverse surse interne și globale, soluții inteligente pe partea cererii și un cadru legislativ stabil vor asigura gaze la consumatori în mod continuu și la prețuri corecte.

S-a dovedit că un plafon de preț nu scade prețul de piață globală al energiei (UE a plafonat prețul în perioada 2022 – 2025), dar poate crea presiune în creștere a prețurilor și o volatilitate crescută a prețurilor în Europa. România a plafonat prețul la gaze și nu avem prețuri mai mici la gaze decât în urmă cu 4 ani.

Implementarea unui plafon artificial de preț în Europa, după modelul românesc, nu ar aborda modificările în evaluările globale ale gazelor, determinate de evoluția dinamicii cererii și ofertei. În schimb, ar dăuna probabil încrederii în TTF și ar determina comunitatea mondială a gazelor să se orienteze către alte prețuri de referință nereglementate și, prin urmare, mai reprezentative, care sunt situate în principal în afara UE.

Dacă prețul gazului este plafonat artificial sub valoarea de piață, Europa nu mai oferă un preț competitiv pentru a atrage transporturi de GNL, ceea ce ar periclita aprovizionarea pe termen scurt.

GNL a fost redirecționat către Europa atunci când a fost nevoie, dar această tendință ar putea dispărea la un preț plafonat.

Mai mult, impunerea unui plafon de preț ar putea pune în pericol aprovizionarea pe termen lung, deoarece ar submina credibilitatea Europei ca client serios pe piața globală de gaze. Controalele artificiale ale prețurilor ar face din Europa un partener mai puțin atractiv și de încredere pentru furnizori, care ar putea prefera piețele în care pot vinde gaz la prețuri competitive, determinate de piață. Conform Rystad Energy Research and Analysis începând cu 5 februarie 2025, Europa a contractat doar 26% din necesarul de aprovizionare cu GNL până în 2040 (având în vedere perspectivele cererii de gaze naturale Fit for Fifty): 31 de contracte GNL în valoare de 649 miliarde mc, ceea ce este în contrast puternic cu 117 contracte GNL încheiate de Asia în valoare de 1,351 miliarde mc. În plus, prețurile artificiale ar putea avea un impact asupra investițiilor pe termen lung în noua infrastructură necesară pentru extragerea și transportul energiei.

Piața liberalizată a gazelor naturale este singura care poate răspunde la multiplele provocări actuale, inclusiv transparența prețurilor și concurența între diferite surse de energie. Sistemul interconectat și funcțional la nivel global, cu acces la surse multiple, precum gazele din diferite regiuni sau LNG, asigură siguranța aprovizionării cu gaze, doar la existența unui Preț Corect. Plafonarea prețului înseamnă deschiderea drumului către creșterea riscului în aprovizionarea cu gaze.

Liberalizarea trebuie să fie, însă, însoțită de soluții inteligente pe partea cererii, cum ar fi eficiența energetică, și de politică care să protejeze consumatorii vulnerabili, pentru a evita fluctuațiile mari ale prețurilor care pot afecta economiile gospodăriilor sau ale companiei.

Cu stima,

Dumitru Chisalita

Presedinte AEI