ANRE a pus ochii si pe distribuitorii de gaze, dar mai discret. Ce castiga consumatorii din jocul reglementarilor?

Dupa decizia de a reduce tarifele de distributie pentru companiile din sectorul energiei electrice, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei si-a amintit si de monopolul distributiei de gaze naturale. Pentru ca anul gazeifer incepe insa in vara, cand consumul este nesemnificativ, o decizie de genul celei luate in cazul distribuitorilor de energie electrica nu mai poate veni acum, in sensul in care tarifele de distributie sa fie ajustate in jos. Cum nu exista nici presiune pe pretul gazelor naturale, cererea fiind deja sub oferta, ANRE a gasit totusi o portita de a-i avertiza pe cei doi mai distribuitori (ENGIE si E.ON), asupra faptului ca profitul trebuie sa tina seama si de calitatea serviciilor. De la privatizarea celor doua mari distributii de gaze din Romania, tarifele aferente acestui serviciu au crescut de la circa 10 dolari la nu mai putin de 85 de dolari. Dar, ce a castigat consumatorul final din asta?
Distribuitorii de gaze naturale vor plati clientilor penalitati fixe de 100 de lei, plus 2 lei pentru fiecara ora de intarziere, daca intarzie cu mai mult de 12 ore sa-i notifice pe acestia cu privire la motivele limitarii sau intreruperii neplanificate a serviciului, precum si la data si ora preconizata pentru reluarea sa, indica un ordin ANRE. Plata penalitatilor se face la cererea clientilor, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererilor.

Cand timpul de interventie depaseste 12 ore, clientii vor fi informati din 12 in 12 ore despre evolutia situatiei. Daca sunt mai multi de 100 de consumatori afectati, informarea se va face prin intermediul mass media.

Ordinul ANRE mai prevede ca distribuitorii trebuie sa raspunda cerintelor de racordare la sistemul de distributie in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererilor, fie prin emiterea avizului tehnic de racordare, fie prin refuzul racordarii. Neindeplinirea obligatiilor atrag penalitati fixe de 20 de lei, plus 2 lei pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu cea de-a 31-a zi de la data inregistrarii cererii de racordare, dar nu mai mult de 60 de zile de intarziere, noteaza profit.ro.

Distribuitorii mai au obligatia sa inregistreze sesizarile, reclamatiile si solicitarile clientilor si sa le transmita acestora numarul, pe loc, in cazul celor depuse la biroul specializat, si in maxim 2 zile lucratoare, in cazul celor trimise prin posta, online, e-mail sau fax. Pentru nerespectarea termenului de 2 zile lucratoare, distribuitorii vor plati 10 lei, plus 1 leu pentru fiecare zi lucratoare de intarziere, dar nu mai mult de 60 de zile lucratoare de intarziere.

Pentru netransmiterea in maximum 10 zile de la data inregistrarii cererii si/sau documentatiei complete a contractului de distributie a gazelor naturale catre solicitanti, distribuitorii datoreaza penalitati de 20 de lei, plus 5 lei pentru fiecare zi de intarziere, dar nu mai mult de 60 de zile de intarziere.

Pentru neverificarea la fata locului a presiunii gazelor naturale, in urma sesizarilor clientilor, in maxim 5 zile lucratoare de la data inregistrarii sesizarilor, distribuitorii datoreaza penalitati de 20 de lei, plus 5 lei pentru fiecare zi de intarziere, dar nu mai mult de 60 de zile de intarziere. Aceleasi penalitati sunt datorate de distribuitori daca nu notifica clientii, in maxim 3 zile lucratoare de la data primirii sesizarilor, asupra datei, orei si locului unde urmeaza sa se faca verificarea.

Presedintele ANRE preciza ca, la finalul lunii noiembrie, existau in jur de 300.000 de reclamatii si sesizari de la consumatorii casnici de gaze. El mai spunea ca standardul de performanta pentru distributia de gaze va fi introdus si pentru distribuitorii de energie electrica.

Ca sa incercam sa intelegem deciziile Autoritatii trebuie sa spunem ca in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, solicitarea alimentarii cu gaze a unui imobil, mobilizeaza la maxim operatorul de distributie, care aduce gazele in imobil in cateva zile, spre exemplu. Motivatia, consta in faptul ca vanzarea gazelor este activitatea care aduce banii in visteria firmei si orice intarziere inseamna pierderi.

Dezinteresul fata de alimentarea cu gaze a consumatorilor din Romania, se datoreaza pe de o parte metodologiei de tarifare din Romania, care nu incurajeaza cresterea gradului de utilizare a retelelor si pe de alta parte a alternativei existente pe piata romaneasca, atractiva din punct de vedere economic, aceea de a incasa bani pentru activitati birocratice (conexe), multe si cu risc mic in derulare.

Astfel, emiterea de avize de traseu, inchiderea gazelor, deschiderea gazelor, punerea in functiune, sigilarea/desigilarea unui aparat de utilizare, consiliere tehnica, avizare tehnica proiect de executie, verificari, revizii, tarif de „negasire acasa” etc., sunt activitati care permit obtinerea unor sume importante de bani (mai ales prin stabilirea tarifelor pentru aceste activitati de catre firme la nivelul dorit, cu incalcarea legislatiei existente). Spre exemplificare va readucem in atentie cateva sinteze publicate de catre Energy-Center in urma cu cateva luni:

Activitatea pe piata de gaze este vazuta de multi operatori ca activitate anexa la activitatiile conexe.
Cel mai mare operator de distributie din Romania, cu peste 1,5 milioane de consumatori de gaze (cca.94% consumatori casnici), are nu mai putin de 112 tarife suplimentare tarifului de distributie. Tarifele ajung pana la 2000 lei pentru o banala avizare.

Parcurgand serviciile impuse de operatorul de distributie, se desprinde inventivitatea fara limita a activitatilor taxate, dar si valoarea exagerata a tarifelor pentru aceste servicii :
– taxa de negasire acasa (deplasare in van), prin care operatorul de distributie incaseaza bani atunci cand nu gasesc clientul acasa chiar daca nu presteaza nimic;
– citire speciala, in afara citirilor trimestriale;
– actualizarea bazei de date;
– controlul vizual al contorului;
– blindare bransament;
– deblindare bransament etc.
In aceste conditii, de ce ar mai fi interesat operatorii de noi consumatori, de ce ar actiona rapid in a conecta si livra gazele, activitate care presupune efort, profit limitat, risc marit etc. in detrimentul unor activitati birocratice simple, cu risc scazut si profit mare.
Populatia este segmentul principal care umfla conturile operatorilor de distributie din sectorul gazelor naturale pentru activitatile conexe.
Se impune precizarea ca in activitatea de distributie a gazelor naturale, desfasurarea de activitati conexe se face pe baza tarifelor reglementate stabilite de ANRE. In lipsa acestor tarife reglementate perceperea acestor tarife de operatori nu se incadreaza in limitele legii.