Asociatia Energie Inteligenta: O Romanie mai verde, deseurile menajere urbane pot fi o sursa inepuizabila pentru obtinerea de energie verde si reducerea poluarii

Avem doua vesti, una buna si una mai putin buna. Majoritatea vor, intrinsec, sa o afle mai intai pe cea buna, chiar daca o pot cere sa li se dea mai intai vestea cea rea. Insa, trebuie sa ajungem mai intai la miezul problemei, pentru a gasi apoi rezolvarea ei.

Provocarea, in acest caz, ne macina de ani de zile. Vorbim despre deseurile in Romania si toxicitatea provenita din aceste deseuri.

Deseurile nu reprezinta doar o problema de mediu, ci si o pierdere economica. In medie, europenii produc 481 de kilograme de deseuri municipale pe an, arata o analiza a Agentiei Europene de Mediu. O parte din ce in ce mai mare a acestei cantitati este reciclata sau transformata in compost, in timp ce o parte mai mica ajunge la depozitele de deseuri.

Romania se afla, insa, pe penultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste rata de reciclare a deseurilor, de doar 14%, potrivit unui infografic al Monitorului Social. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate, si anume 6%.

Spre deosebire de Romania, alte state din regiune reusesc sa recicleze in jur de o treime din deseurile municipale – Polonia 34%, iar Bulgaria si Ungaria  35%. Campioana Uniunii Europene la reciclare este Germania, cu 68% rata de reciclare.

In ultimii ani, cantitatea de deseuri nereciclate a ajuns la cote fara precedent, Romania producand 4,58 de milioane tone de deseuri municipale nereciclate pe an – adica 12500 de tone pe zi, potrivit Ambasadei Sustenabilitatii in Romania.

De altfel, intreaga Europa genereaza cantitati foarte mari de deseuri: de alimente si din gradinarit, deseuri din constructii si demolari, deseuri miniere, deseuri industriale, namol, televizoare vechi, masini vechi, baterii, pungi de plastic, hartie, deseuri sanitare, haine vechi si mobila veche… si lista poate continua.

Cantitatea de deseuri pe care o generam este strans legata de tiparele noastre de consum si de productie. Numarul foarte mare de produse care intra pe piata reprezinta o alta provocare. Schimbarile demografice, precum cresterea numarului de gospodarii alcatuite dintr-o singura persoana, afecteaza, de asemenea, cantitatea de deseuri pe care le generam (de exemplu, ambalarea produselor in pachete mai mici).

Spectrul larg de tipuri de deseuri si de rute complexe ale tratarii deseurilor (inclusiv cele ilegale) face dificila obtinerea unei imagini complete a deseurilor generate si a locului in care se afla acestea. Exista date, desi de calitate variabila, pentru toate tipurile de deseuri.

Cat de multe deseuri generam?

Centrul de date al UE privind deseurile compileaza datele referitoare la deseuri la nivel european. Potrivit datelor pentru 2010 referitoare la 29 de tari europene (adica UE 28 si Norvegia), aproximativ 60 % din deseurile generate au fost deseuri minerale si sol, in mare parte in urma activitatilor de constructii si demolari si a mineritului. In ceea ce priveste deseurile de metale, hartie si carton, de lemn, deseurile de substante chimice si medicale si deseurile animale si vegetale, fiecare tip de deseuri a avut intre 2 % si 4 % din total.

Aproximativ 10 % din totalul deseurilor generate in Europa reprezinta ceea ce se numeste „deseuri municipale” – deseuri generate, in principal, de gospodarii si, in mai mica masura, de intreprinderile mici si de cladirile publice, precum scolile si spitalele.

In 2012, 481 kg de deseuri municipale solide au fost generate pe cap de locuitor in cele 33 de tari membre ale Agentiei Europene de Mediu (AEM). Exista o usoara tendinta descrescatoare incepand din anul 2007, care poate fi explicata in parte de criza economica ce afecteaza Europa din 2008.

Avem, asadar, o problema serioasa. Dar avem si solutii.

Deseurile ca resursa

Cum ar fi daca am putea sa utilizam deseurile ca resursa si sa reducem astfel nevoia de a extrage resurse noi? Extractia unei cantitati mai mici de materiale si utilizarea resurselor existente ar putea contribui la evitarea unei parti dintre impactul creat de-a lungul lantului.

Transformarea deseurilor intr-o resursa a reprezentat unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE catre o Europa eficienta din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniaza, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de inalta calitate, eliminarea depozitelor de deseuri, limitarea recuperarii de energie la materialele nereciclabile si stoparea transporturilor ilegale de deseuri.

Aceste obiective pot fi indeplinite. In multe tari, deseurile provenite din bucatarii si gradinarit constituie cea mai mare parte din deseurile municipale solide. Deseurile de acest tip, atunci cand sunt colectate separat, pot fi transformate intr-o sursa de energie sau ingrasaminte.

Un studiu al Agentiei Europene de Mediu din 2011 a analizat potentialele beneficii ale unei mai bune gestionari a deseurilor municipale. Constatarile acestui studiu sunt surprinzatoare. Imbunatatirea gestionarii deseurilor municipale intre 1995 si 2008 a avut ca rezultat emisii semnificativ mai reduse de gaze cu efect de sera, scadere care poate fi atribuita in special emisiilor mai reduse de metan de la depozitele de deseuri si emisiilor evitate prin reciclare. Daca toate tarile isi indeplinesc integral obiectivele privind evitarea depozitarii deseurilor, prevazute in Directiva privind depozitarea deseurilor, ar putea exista o scadere suplimentara a emisiilor de gaze cu efect de sera provenind din ciclul de viata de 62 de milioane de tone de echivalent CO2 – ceea ce ar fi o contributie semnificativa la eforturile UE de atenuare a schimbarilor climatice.

Sistemul 3 DET – Deseuri, Energie, Transport

Sistemul 3 DET sau eliminarea deseurilor municipale prin tratare termica ar putea fi colacul de salvare al oraselor.

Cum functioneaza?

Eliminarea deseurilor prin 3DET presupune urmatoarele faze:

1. Deseurile municipale solide, colectate si sortate, sunt transformate, prin gazeificare, in energie electrica (gazeificarea este descopunere termica la 1200oC, nu incinerare).
2. Energia electrica este folosita pentru obtinerea de hidrogen, prin electroliza.
3. Transportul public, derulat prin autobuze electrice, foloseste hidrogenul astfel obtinut cu motorizare fuel cell.

Totodata, se recupereaza energia termica eliberata de procedura de gazeificare si se foloseste ca atare, caldura si apa calda. Apoi se elimina toxicitatea data de deseuri si de transportul auto „pe motorina”. In cele ce urmeaza ne vom concentra pe partea a doua a problemei.

Deseurile urbane transformate in energie

Ideea de a transforma deseurile urbane in energie este folosita in multe orase ale lumii, cu succes. Actiunea se numeste Energie din Deseuri (Waste to Energy).

Barcelona (Spania), Copenhaga (Danemarca), Pavia (Italia), Sheffield (Marea Britanie), Creta (Grecia) sau Jonkoping (Suedia) sunt doar cateva dintre exemplele de succes. La finalul anului 2019 erau in functiune, in Europa, peste 500 de fabrici de procesare si eliminare a deseurilor municipale.

Si statele vecine sunt angrenate in aceasta lupta contra deseurilor. Doosan Heavy Industries & Construction si partenerul consortiului Doosan Lentjes va finaliza in 2023 fabrica de energie din deseuri din Olsztyn, Polonia. Iar Bulgaria a lansat o licitatie pentru 150 de milioane euro fara TVA pentru constructia unei centrale combinate de caldura si energie electrica din Sofia, din fonduri europene, care va folosi un combustibil alternativ derivat din deseuri procesate.

Toate tehnologiile folosite sunt tehnologii mature, folosite curent, la nivel mondial: gazeificare, producere de energie electrica, electroliza, celule fuel cell.

Gazeificarea deseurilor.

Nu este incinerare (ardere in prezenta 100% a oxigenului), ci este o descompunere moleculara a materiei ca urmare a tratamentului termic la o temperatura de 12000C. In urma gazeificarii materiei organice, se obtine un amestec combustibil de gaze, syngazul (amestec de CO si H2) si un rezultat solid, charul (Carbon aproape pur din surse biologice). Gazeificarea degaja energie termica, ce se recupereaza si se utilizeaza.

Comunicarea Comisiei Europene privind deseurile numeste gazeificarea ca fiind prima dintre „cele mai bune tehnici dovedite de crestere a eficientei energetice pentru cele patru procese de valorificare energetica a deseurilor”.

Producerea energiei electrice

Se poate face prin arderea syngazului in turbina sau motor pe gaz, sau prin folosirea temperaturii obtinute prin ardere intr-o masina ORC (Organic Rankin Cycle) cu turbina, toate cele trei antrenand un generator electric.

Arderea syngazului produce dioxid de carbon si apa, insa cantitatea de carbon din bioxidul de carbon eliminat face parte din balanta naturala a CO2-ului din atmosfera, doar 10% fiind carbon din surse fosile: petrol, carbune, gaze naturale.

Arderea syngazului degaja energie termica, ce se recupereaza si se utilizeaza.

Producerea hidrogenului

Hidrogenul poate fi obtinut direct din syngaz, prin separare, sau prin electroliza, caz in care se obtine din syngaz , mai intai, energie electrica.

Hidrogenul este stocat si utilizat pentru electromobilitate. Instalatiile de hidroliza se amplaseaza in incintele autobazelor , la capetele de linii sau in statiile clasice de combustibil.

Transport in comun „pe hidrogen”

Hidrogenul este combustibilul folosit de autobuze cu celula de combustibil (fuel cell). Nu exista ardere si nici emisii. In aceste celule, hidrogenul intalneste oxigenul (atmosferic), rezulta energie electrica si apa. Un autobuz de 12 m consuma cca. 10 Kg de hidrogen/100 Km (si 80 Kg de oxigen atmosferic).

Avantajele aplicarii sistemului in Bucuresti

-apar 450 noi locuri de munca permanente si imediat peste 600 de locuri de munca pe santierele noilor investitii

-apar imediat comenzi spre industria confectiilor metalice, cazane, constructii

-se elimina complet deseurile urbane, se elimina efectele depozitarii sau a altor forme de eliminare

-se recupereaza, se recicleaza si se reintroduc in economia circulara cca. 465.874 de tone de deseuri utilizabile imediat

-dispar surse de poluare si de metan: partea din poluarea cauzata de transportul

in comun; dispar deseurile urbane dar si formele actuale de eliminare, incinerare sau depozitare

-dispare cheltuiala cu motorina pentru 620 autobuze/an

-dispar noxele care ar fi fost degajate de motorina, de cca. 52 080 to CO2/an

-energia termica degajata de procesele tehnologice este folosita comunitar, cu costuri de productie zero, sistemul este profitabil din punct de vedere economic

-se indeparteaza pericolului de infrigement de Mediu si se face un pas mare spre o lume verde si mai curata.

Cum sta Bucurestiul la capitolul parc auto prietenos cu mediul

Bucurestiul detine un parc auto format din aproape 1.200 autobuze, care circula intre orele 05.00 – 24.00 intr-o retea formata din aproape 170 de linii intinse pe 1.372 km cale dubla.

In Bucuresti, autobuzele parcurg, zilnic, luni-vineri, 250.000 km si 155.000 km in zilele de weekend.

Din testele efectuate in exploatarea de zi cu zi, rezulta ca gradul de poluare al unui autobuz cu Particule Solide (PM) este de 6mg/km, ceea ce indica faptul ca autobuzele STB elibereaza in atmosfera anual 420 kg particule solide (PM). La aceste particule se adauga poluarea cu SOx, NOx, HC, VOC, CO, potrivit Sistemului Integrat de Management al Deseurilor la Nivelul Municipiului Bucuresti, din 2017.

Sistemul 3 DET ajuta la eliminarea a altor 51.817 to CO2/an, degajate de functionarea a 620 de autobuze clasice pe motorina, Euro 3 si Euro 4, care sunt inlocuite de transportul electric

Vestea foarte buna este ca Bucurestiul detine deja 1000 de autobuze Mercedes-Benz Citaro cu motor clasic. Iar un prim pas spre transportul electric deja a fost facut. Bucurestiul a achizitionat in anul 2019, 130 de autobuze Citaro Hybrid (50 milioane euro,incluzand TVA).

Legislatia UE stabileste obiective ambitioase

Transformarea in ceea ce priveste gestionarea deseurilor este strans legata de legislatia UE in domeniul deseurilor. Principalul instrument legislativ in acest domeniu este Directiva-cadru privind deseurile. Aceasta prezinta o ierarhie a gestionarii deseurilor: se incepe cu prevenirea, urmata de pregatirea pentru reutilizare, reciclare si recuperare si se incheie cu eliminarea. Directiva are ca scop prevenirea in masura cat mai mare a generarii deseurilor, utilizarea ca resursa a deseurilor generate si reducerea la minimum a cantitatii de deseuri care ajung la depozitele de deseuri.

Directiva-cadru privind deseurile, impreuna cu alte directive UE privind deseurile – referitoare la depozitarea deseurilor, vehiculele scoase din uz, deseurile de aparate electronice, bateriile sau deseurile de ambalaje – a inclus obiective specifice. De exemplu, pana in 2020, fiecare tara a UE a trebuit sa recicleze jumatate din deseurile sale municipale, iar 70% din deseurile nepericuloase din constructii si demolari din masa a trebuit sa fie reciclate sau recuperate.

Tarile UE pot adopta diferite abordari pentru a-si atinge obiectivele privind deseurile. Unele abordari par sa functioneze mai bine decat altele. De exemplu, daca sunt bine concepute, taxele pentru depozitarea deseurilor par sa reprezinte o modalitate eficace de reducere a deseurilor depozitate. Cresterea raspunderii producatorilor, care inseamna ca producatorul trebuie sa primeasca inapoi produsul la finalul ciclului de viata, pare sa fie, de asemenea, o metoda eficace.