Bilantul guvernarii, de la triumfalism la dezastru

Viorica Dancila a prezentat, la Palatul Victoria, bilantul la sase luni de guvernare. Potrivit premierului Romaniei, economia tarii duduie.

Salariile au crescut, pensiile s-au marit, iar strainii investesc tot mai mult. Doar impliniri marete si recorduri absolute in toate domeniile. Din pacate, sunt multe nerealizari care, in mod deliberat, au fost omise.

La capitolul venituri bugetare, premierul se lauda cu o crestere de 12,6% fata de perioada similara a anului trecut. Adica 132 miliarde lei fata de 117 miliarde lei. Numai ca bugetul de stat este construit pe venituri de 287 miliarde lei. Cu alte cuvinte, Guvernul trebuia sa colecteze pe primele sase luni 143 miliarde lei. Pentru a recupera nerealizatul primului semestru, ANAF ar trebui sa colecteze in a doua parte a anului 155 miliarde lei. Misiune imposibila pentru o institutie anacronica si ineficienta, mai ales in ceea ce priveste colectarile din TVA, unde se inregistreaza in fiecare an o evaziune fiscala de 16 miliarde euro!

Deficitul la sase luni este dublu in 2018 fata de anul trecut, 15 miliarde lei (1,61% din PIB) fata de 6,2 miliarde lei (0,73% din PIB). Desi cresterea economica este mai mica decat cea prognozata, cu consecinta nerealizarii veniturilor bugetate, Guvernul majoreaza in continuare cheltuielile de personal si de asistenta sociala. Majorarea punctului de pensii cu 10%, de la 1.000 lei la 1.100 lei, si a pensiei minime cu 23%, de la 520 lei la 640 lei, va insemna un plus de 3 miliarde lei la cheltuieli, in conditiile in care cheltuielile angajate pentru acest an au ajuns la o valoare record de 314 miliarde lei, cu 36 miliarde lei mai mari decat anul trecut.

Cu o crestere a PIB-ului in 2018 de 4%, fata de 5,5%, pe cat s-a construit bugetul de stat, coroborat si cu ineficienta ANAF, este evident ca veniturile bugetare estimate nu se vor realiza. Consecinta, marirea ecartului dintre venituri si cheltuieli, depasirea tintei de 3% a deficitului bugetar si o actiune de infringement din partea Comisiei Uniunii Europene. Chiar si anul trecut, cand Romania a consemnat o crestere economica de 7%, statul a colectat 251 miliarde lei, cu 3 miliarde lei mai putin decat isi propusese prin legea bugetului.

Investitiile sacrificate

Pentru a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB, si Guvernul Dancila, ca si precedentele, va sacrifica bugetul pentru investitii. In mod solemn, premierul si ministrul de Finante s-au angajat sa aloce 38,5 miliarde lei, adica 4,2% din PIB, pentru investitii. La ora bilantului, premierul declara ca investitiile la sase luni sunt cu 50% mai mari decat in primul semestru al anului trecut, adica 9 miliarde lei fata de 6 miliarde lei. Daca pe intreg anul am angajat cheltuieli de capital de aproape 40 miliarde lei, la sase luni valoarea sumelor cheltuite pe investitii ar trebui sa fie de 20 miliarde, nu de 9. Si in 2017, au fost sacrificate investitiile publice in favoarea cresterilor salariale si a pensiilor.

Creste costul finantarii statului

Ingrijoreaza un alt indicator economic trecut sub tacere. Datoria externa a Romaniei a ajuns, la 31 iunie, la un nivel de 95,5 miliarde euro, cu 1,5 miliarde euro mai mare fata de anul trecut. Chiar daca datoria publica a Romaniei reprezinta doar 35% din PIB, fata de o medie la nivelul UE de 82%, costul finantarii acestei datorii este din ce in ce mai mare. Premierul s-a laudat cu cresterea de 12% a veniturilor bugetare, din pacate prea mica pentru a acoperi cheltuielile care, pe primele sase luni, au crescut cu 19% fata de anul trecut. Cheltuielile cu dobanzile au avut o pondere de 21%, iar cele legate de personal, un impact de 24%. In 2017 si 2018, bugetele pentru cheltuieli de personal si de asistenta sociala au fost majorate cu 10 miliarde euro, echivalentul a 30 de spitale regionale ultramoderne sau sase autostrazi Pitesti – Sibiu, ori Comarnic – Brasov.

Randamentul la titlurile de stat aproape s-a dublat de la inceputul anului, de la o dobanda de 3% la 4,9% in prezent, cu un potential de crestere spre 5,5% pana la sfarsitul anului. Si de pe pietele internationale, Romania se va imprumuta mai greu si mai scump. Ca urmare a deciziei FED de majorare a dobanzii de referinta la 2%, costul creditarii de pe pietele internationale va fi mai mare. Scumpirea finantarii va obliga Guvernul sa consume din rezervele in valuta de la BNR, atat pentru a face fata serviciului datoriei externe, cat si pentru a acoperi deficitul de finantare intern.

Pentru prima data din 2009, soldul operational cumulat este negativ, punand finantele tarii intr-o situatie de deficit operational. Pe fondul incetinirii cresterii economice, al scumpirii creditarii, al majorarii nesustenabile a cheltuielilor de asistenta sociala si de personal, si din perspectiva unei iminente crize economice la nivel global, Romania se va afla intr-o situatie de vulnerabilitate extrema. Guvernul trebuie sa inteleaga, macar in al 12-lea ceas, ca are obligatia de a-si restructura cheltuielile, de a genera excedente, si nu deficite bugetare. Ori lucrul acesta se poate face doar printr-o reforma radicala a administratiei publice centrale si locale, a sistemului public de sanatate si de invatamant, marile gauri negre ale bugetului de stat.

Doar 0,8% absortie fonduri structurale

Per total, la capitolul absorbtie fonduri europene, am crescut de la 16% (la 31 decembrie 2017) la 19% (la 31 iunie 2018). Cu doar un punct procentual sub media europeana, spune premierul Dancila. Dar in ceea ce priveste fondurile structurale si de coeziune, performanta Guvernului lasa mult de dorit. In primele sase luni, am adus in tara doar 188 milioane euro. Adica 0,8% din suma totala alocata Romaniei pe exercitiul financiar 2014 – 2020.

Din cele 22,5 miliarde euro rezervate Romaniei, in patru ani si jumatate, am tras doar 2,8 miliarde euro, adica 12,5%. Este un grad de absorbtie mai prost decat cel inregistrat de tara noastra in primii patru ani si jumatate ai primului exercitiu financiar, 2007-2014. Birocratia excesiva, lipsa de cultura economica si financiara a potentialilor beneficiari si lipsa cofinantarii sunt cauzele gradului mic de absorbtie a fondurilor structurale. In egala masura si guvernele Romaniei din perioada 2014 – 2017 sunt vinovate de acest lucru. De abia in octombrie 2017, la mijlocul exercitiului financiar comunitar, am reusit sa autorizam autoritatile de management.

Investitorii straini ocolesc Romania

Romania a cunoscut o crestere spectaculoasa a economiei in ultimii patru ani, o medie dubla fata de UE. Cu toate aceste evolutii pozitive, capitalul strain nu s-a inghesuit sa finanteze economia tarii. Chiar daca premierul Dancila constata o crestere de 65% a ISD in T1 2018 fata de T1 2017, pana la 2,2 miliarde euro, suntem departe de nivelul acestui indicator atins in primii ani de dupa aderare, 7,2 miliarde euro in 2007 si 9,5 miliarde euro in 2008. Investitorii straini reclama stabilitate sociala si politica, precum si predictibilitate fiscala. Topaiala fiscala a Guvernului din ultimii doi ani, tensiunile sociale, incercarea unora de a schimba in forta ordinea constitutionala, Guvernul si majoritatea parlamentara, rezultata in urma alegerilor legislative din decembrie 2016, ii vor face pe administratorii marilor fonduri globale sa ocoleasca Romania.

Lipsa de coerenta, viziune si asumare in actul de guvernare se vede cu prisosinta in rezultatele primelor sase luni. Avem nevoie de politici si proiecte de tara, de strategii de dezvoltare sectoriala, avem nevoie de o reforma serioasa si profunda a statului, a institutiilor statului si a marilor sisteme publice. In egala masura, avem nevoie si de dialog, conlucrare si respect institutional.

Deputat,

Av. Dr. Remus Borza