Bomba cu ceas este amorsata de cartelul societatilor de stat

O piata libera functioneaza dupa jocul corect al cererii si ofertei si in functie de aceasta ecuatie se obtine si pretul real pentru o marfa. In cazul energiei electrice, chiar daca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) stabileste preturi reglementate pentru anumiti consumatori, exista un asa zis segment de piata unde cererea si oferta se intalnesc atat pentru producatori cat si pentru traderi.

Toate bune si frumoase pana aici, rolul platformei de tranzactionare OPCOM fiind unul primordial pe segmentul pietei concurentiale. ANRE nu se abtine insa sa isi „bage coada” si in aceasta piata, iar in calitatea de reglementator face jocurile unor actori, dupa cum dicteaza interesul politic.

Concret, inca din vara anului trecut, cand s-au manifestat primele efecte ale secetei, cantitatile de energie electrica livrate de catre Hidroelectrica (cel mai mare producator de stat) s-au diminuat permanent. Situatia s-a complicat si mai mult pana la sfarsitul anului, astfel ca atunci cand s-a tras linia s-a observat ca energia livrata de Hidroelectrica s-a diminuat cantitativ cu 26%, fata de anul 2010. Facem mentiunea ca Hidroelectrica este producatorul cu cele mai mici costuri din sistem, iar o diminuare a productiei anuale cu 5 TWh produce inevitabil efecte, fie si numai daca tinem seama ca aceasta cantitate reprezinta 9,3% din consumul tarii.

Primul efect al diminuarii productiei la Hidroelectrica a fost acela ca in lipsa energiei electrice ieftine au intrat in productie grupurile energetice cu costrui mari (facem abstractie de activarea clauzei de forta majora). Si acuma sa vedem cum au reactionat cele patru piete componente ale platformei de tranzactionare OPCOM. Pentru inceput vom analiza Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale (PCCB).

Ofertele de vanzare pentru tranzactionarea la termen, cu livrarea de energie electrica in banda (la putere constanta) au fost trimise de OPCOM inca din luna februarie 2011, fiind organizate sesiuni de licitatii dupa cum urmeaza:

• 142 de sesiuni de licitatie pentru 142 oferte de vanzare;
• 9.162 GWh (1.043 MWh/h) pentru livrare pe diverse orizonturi de timp in cursul anului 2012;
• 204,4 lei/MWh, pretul mediu ponderat al ofertelor aferente cantitatilor cu livrare in cursul anului 2012.

Rezultatul a fost cel scontat, pana la un moment dat, in sensul ca 66 de oferte au fost tranzactionate, fiind depuse 459 de oferte de raspuns cu incheierea a 66 de contracte ce insumeaza o cantitate de 4.478 GWh (510 MWh/h). Pretul mediu ponderat de atribuire a fost de 210,6 lei/MWh, fata de pretul mediu ponderat de 194,4 lei/MWh. Trebuie precizat ca in ultimele 4 luni ale lui 2011 au fost publicate cele mai multe oferte de vanzare . Sa vedem cine a intrat in forta in piata, in lipsa energiei hidro.

Pai, cine altcineva putea decat cele trei complexuri energetice (Turceni, Rovinari si Craiova) si societatea Nuclearelectrica. Complexul Turceni a ofertat 2.752 GWh, Complexul Rovinari-2.580 GWh, Complexul Craiova -791 GWh, iar Nuclearelectrica 2.322 GWh. Chiar daca aceste cifre nu spun nimic la o prima analiza, trecand pe celalte piete vom vedea unde a aparut cartelul acestor producatori, despre care vorbeam la inceputul anchetei noastre. Pana atunci, este foarte interesant de urmarit cum s-au comportat producatorii, indeosebi cei „atinsi” de decizia Hidroelectrica de a institui starea de forta majora.

Alro, cel mai mare consumatori industrial si cel mai important beneficiar al energiei de la Hidroelectrica a transmis pe PCCB (in 2011) 17 oferte de raspuns la ofertele de vanzare, castigand 7 sesiuni de licitatii, la un pret mediu atribuit de 224,9 lei/MWh (nu mai e cazul sa comparam cu pretul energiei hidro). Alro a reusit astfel sa contracteze 430 GWh.

Interesant este ca pe parcursul lunii decembrie au fost foarte multe oferte de vanzare in banda, pentru anul 2012, dar acestea au fost anulate in lipsa ofertelor de cumparare. Or, se anunta deja o accentuare a crizei de energie in piata, dat fiind faptul ca seceta a redus cantitatile livrate de Hidroelectrica inca din luna iunie 2011, cu 30%, fata de 2010. Aceasta scadere s-a accentuat luna de luna, astfel ca in octombrie a fost de 56%, iar in decembrie de 67%.

Revenim din nou la Alro, care sub clauza contractului de forta majora (beneficiind de un contract pe termen lung cu Hidroelectrica), nu initiaza, totusi, nici o oferta de cumparare pentru 2012. Vom vedea de ce. Pe de alta parte, un alt mare consumator industrial, si el client favorit al Hidroelectrica, Arcelor Mittal nu a raspuns la nici o oferta de vanzare si nici nu a initiat vreo oferta de cumparare. Oare de ce?

(va urma)