Ce lasa in urma insolventa Hidroelectrica?

Continuam seria analizelor economice pe seama procesului de insolventa a celei mai importante companii din sistemul energetic romanesc, insolventa clamata acuma drept un succes, respectiv o mare realizare. Oare chiar asa sa fie?

Timp de cinci luni (decembrie-mai), 2012, Consiliul de Administratie al Hidroelectrica, numit in vremea guvernelor Boc si Ungureanu, a purtat discutii dure cu firmele “baietilor destepti”, avand acces total la contracte. De asemenea, beneficiind de suportul tehnic al Ministerului Justitiei, in vederea rezolvarii problemelor din contractele cu respectivele firme, s-a cautat solutia anularii acestora, cu acordul ambelor parti. Rezultatul nu a fost unul concret, avocatii “baietilor destepti”facand caz de existenta unor accidente, pe care Hidroelectrica nu le-a respectat in totalitate.

A venit momentul guvernului Ponta si a noului Consiliu de Administratie de la Hidroelectrica, de a intra in joc, decizia finala fiind aceea de eliminare definitiva a contractelor “paguboase” ale Hidroelectrica printr-o solutie noua: insolventa. O solutie ce permitea, printre altele, revocarea contractelor cu firmele “baietilor destepti”, fara a tine insa cont de punctul de vedere al acestora.

Aceasta este singura motivatie serioasa care explica folosirea respectivei proceduri , despre care se spune ca ar fi valabila pentru intreaga economie romaneasca mai putin performanta, dar care, dupa parerea multor specialisti, a transformat intr-un morman de fier vechi societati cu traditie in domeniile lor de activitate. Trecerea de la o economie bazata pe o productie care avea piata de desfacere, indiferent de eficienta economica, la economia de piata libera saturata deja de producatori din comunitatea europeana ne-a costat si ne costa in continuare.

Din pacate, nimeni nu a calculat economic pierderile de bunuri si de forta de munca bine calificata, pentru ca nu au existat studii de fezabilitate sau strategii guvernamentale care sa ajute economia Romaniei in procesul de trecere de la statutul asa zis socialist la cel capitalist.

Orice pierdere are insa si un castig si acesta din urma a revenit firmelor de insolventa, care au aparut pe scena economica ca ciupercile dupa ploaie, fara sa se afiseze in public si avand un grad de transparenta cat se poate de redus. Pe acest prncipiu au fost selectati si administratorii judiciari (al lipsei de transparenta), care au devenit atotputernicii zilei.

Pregatirea terenului

In cazul insolventei Hidroelectrica lucrurile au stat asemanator, mai putin transparent la inceput, La o analiza rapida a cauzelor insolventei, sustinuta intens mediatic, s-au anuntat rezultatele catastrofale in care se gasea societatea Hidroelectrica, prezentandu-se la gramada arierate si creante, imprumuturile bancare, proiecte ineficiente si costuri enorme, salarii mari si manageri incompetenti.

Evident, s-a marsat pe contractele paguboase pentru Hidroelectrica cu “baietii destepti” si, mai ales, cu alte societati de stat din domeniul energetic, facand din “Perla Coroanei” un fel de “Balaur cu sapte capete”, care s-a hranit din seva poporului, in prezenta unui patron (Ministerul Economiei) incapabil si corupt.

Ce a rezolvat insolventa? Dupa un an de zile de conducere considerata a fi la cel mai inalt nivel managerial, de catre “administratorul unic”,s-a anuntat, iata, iesirea Hidroelectrica din insolventa , de data asta avand de a face cu o societate revigorata si pe profit, lucru nemaintalnit pana la acest moment.

Probabil ca daca ar fi depins numai de administratorul Remus Borza, Hidroelectrica nu ar mai fi iesit niciodata din insolventa si ar fi trecut rapid in faza de faliment, urmata de o privatizare la cele mai mici preturi ce se pot imagina, asa cum s-a intamplat in majoritatea societatilor romanesti importante, in ultimii 20 de ani. Noroc ca s-au mai gasit oameni cu scaun la cap si cu influenta asupra factorilor de decizie, care au tras la timp semnalele de alarma, in asa fel incat sa nu mai asistam la un nou dezastru economic.  Remus Borza si sustinatorii sai vor trebui sa raspunda insa, la un moment, dat fata de salariile incasate de la Hidroelectrica, precum si de veniturile Euro Insol, dar mai ales fata de cateva alte aspecte care se traduc prin pagube clare pentru Hidroelectrica.

In asteptarea raspunsului

Raman in continuare cateva intrebari la care in curand cineva trebuie sa raspunda:

1. Procedura de insolventa a fost corect aplicata?  CA si AGA societatii si-au insusit-o constient sau au luat la conostinta doar cand aceasta a fost aplicata?

2. Contractele despre care a facut atata tam-tam domnul Borza sunt anulate definitiv sau mai sunt inca in procese de pe urma carora Hidroelectrica ar putea pierde din nou alti bani, sau energie electrica?

3. Imprumuturile bancare si pozitia bancilor care au finantat Hidroelectrica de-a lungul ultimilor ani sunt cunoscute  publicului larg?

4. Intreruperea lucrarilor de investitii si reparatii, timp de peste un an, a generat niste efecte. Le-a calculat cineva?

5. Restructurarea pe care a anuntat-o domnul Borza ca fiind deja incheiata, dar care nu s-a realizat inca in realitate, este un succes, au ba?

6. Creantele si datoriile fata de firmele care au efectuat lucrari si au aprovizionat cu piese de schimb, in principal, Hidroelectrica va aduce pierderi suplimentare si penalizari la plata?

7. Cate societati mai mici a falimentat pe orizontala insolventa de la Hidroelectrica (exemplu UCM Resita, principalul furnizor de echipamente).

(va urma)