Chiar si ciuntit, Complexul Energetic Hunedoara ramane interesant doar pentru taietorii de fier

Intr-un interviu acordat agentiei nationale de presa, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, afirma ca restructurarea Complexului Energetic Hunedoara, confirmata de Comitetul pentru minerit, va duce la salvarea a doua grupuri energetice, circa 400 de MW, si a doua mine aferente. In ciuda faptului ca se gasesc suficienti specialisti care nu cred in aceasta varianta si care considera ca oricum avem un surplus de capacitati de generare, salvarea a doua grupuri energetice (unul la Mintia si altul la Paroseni) ar fi un adevarat miracol. Restul din ce mai ramane din actualul Complex Energetic Hunedoara va face deliciul taietorilor de fier, asa cum s-a intamplat la Combinatul Siderurgic de la Hunedoara, la Calan sau mai te miri prin ce zone. Sa nu uitam ca alaturi de cele doua grupuri energetice ce ar putea supravietui ar ma ramane si doua mine de exploatarea a huilei, ca un ravas la trecutul glorios al Vaii Jiului, unde in urma cu ceva ani lucrau nu mai putin de 60.000 de mineri.

Intentiile ca atare sunt bune, pentru ca nu trebuie sa uitam ca la Paroseni s-au investit aproape 200 de milioane de dolari pentru retehnologizare, iar la Mintia, chiar daca sumele sunt mai mici, tot s-au mai cheltuit cateva zeci de milioane de dolari pentru investitiile de mediu si relative retehnologizari. Dar, de la intentii la fapte mai este cale lunga, caci si in conditiile ramanerii in functiune a doua grupuri energetice nu stim inca de unde vom scoate banii pentru continuarea retehnologizarilor (nu mai vorbim aici despre situatia minelor ramase in functiune), astfel incat energie electrica produsa aici sa poate fi competitiva in piata, sau produsa la un pret macar egal cu pretul obtinut de Complexul Energetic Oltenia. La aceste lucruri inca nu avem raspunsuri.

„Aceste societati vor asigura acea cantitate de energie de care sistemul energetic are absoluta nevoie, de care sistemul energetic nu se poate lipsi. Efortul CEH va trebui sa fie recunoscut in tarife, va trebui sa fie compensat ca atare pentru ca este un serviciu public, legat de continuitatea in aprovizionarea cu energie. Lucram deja cu Comisia Europeana pentru a parcurge toate procedurile necesare si pentru a structura corect acest mecanism. Aceasta societate salvata nu trebuie sa mai inregistreze pierderi; nu vom repeta greselile pe care le-am facut atunci cand am constituit acest complex, cu nici patru ani in urma. Calitatea conducerii executive a companiei va fi esentiala, pentru ca ei sunt cei care trebuie sa administreze corect activitatea ei”, mai spune ministrul Energiei.

Din aceste afirmatii merita retinuta expresia de „serviciu public” si recunoastarea in tarife a efortului CEH. Ce o fi insemnand acest lucru? Ca, asa cum s-a mai intamplat si inainte, Complexul Energetic Hunedoara va fi o unitate privilegiata in piata si ca va incasa mai mult din faptul ca intra in rezerva de sistem decat daca va produce energie electrica? Nu ne grabim sa tragem concluzii pana nu stim precis carea este planul real al ministerului si ce mai are de gand sa faca acea Comisie pentru minerit. Putem spune insa cu certitudine ca nu pledam pentru desfiintarea Complexului Energetic Hunedoara, dar nici pentru a continua scurgerea de bani publici intr-o entitate aflata in moarte clinica.

Ceea ce putem spune cu siguranta si am mai afirmat acest lucru este faptul ca CE Hunedoara va fi un adevarat rai pentru taietorii de fier, iar una dintre cele mai industrializate zone al Romaniei, in urma cu 20 de ani, va deveni una dintre cele mai sarace. „Salvarea Complexului Energetic Hunedoara nu tine de nicio decizie politica, iar solutiile tehnice pot veni doar din profesionalismul celor din interiorul companiei, inclusiv a sindicatelor„, spune ministrul Energiei in primavara acestui an. Profesionalismul si solutiile miraculoase nu au aparut, din pacate, de atunci incoace. Ce miracol ar trebui sa se produca pentru a aparea acum?

CE Hunedoara produce in jur de 5% din necesarul de consum al energiei electrice in Romania. Teoretic, disparitia companiei nu ar lasa mare gaura economica in sistem. Practic, odata cu falimentul CEH toata energetica pe baza de combustibili fosili este amenintata cu disparitia. Nu mai vorbim de efectele sociale ale acestei realitati. „Complexul Energetic Hunedoara a devenit deja o afacere, dar nu o afacere asa cum credem, in sensul continuarii activitatii de minerit si energetice, ci una in purul sens al devalizarii. O moarte brusca poate produce socuri, una lenta poate fi acceptata.Asta se va intampla la Complexul Energetic Hunedoara, in care s-au pompat miliarde de lei de la buget doar pentru a produce si mai mari pierderi. Nu are rost sa intram acum in amanunte economice, respectiv in ceea ce inseamna huila din Valea Jiului sau performantele energetice ale celor doua termocentrale Mintia si Paroseni. Numai in aceasta din urma s-au investit pentru o retehnologizare facuta pe jumatate peste 150 de milioane de dolari, in urma cu cativa ani. Am surprins in analizele noastre toate aceste lucruri. Ceea ce merita insa sa repetam este faptul ca, nesperat, Complexul Energetic Hunedoara poate fi o mare afacere pentru orice viitor lichidator,” am scris in urma cu ceva vreme. Iata ca am avut gura blestemata.