Cine va pune mâna și când pe bogățiile ascunse ale României ?

În încercarea de a face pace între Rusia și Ucraina, administrația Trump a introdus un element care nu are (aparent) nici o legătură cu războiul: mineralele rare. Se pare că țara vecină dispune de cantități mari de asemenea bogății, iar exploatarea lor devine o prioritate în condițiile în care lumea occidentală a devenit dependentă de rezervele din China sau America Latină. Interesant este că după eșecul canidienilor de la Gabriel Resources legat de exploatarea aurului de la Roșia Montană, nici o altă companie internațională sau românească nu s-au mai arătat interesate de resursele minerale ale României. Energy-Center.ro a scris în urmă cu câțiva ani următoarea analiză:

Romania ar putea asigura circa 15% din necesarul anual de minereuri al Uniunii Europene, daca exploatarile miniere ar fi retehnologizate si legea ar permite accesul nediscriminatoriu al investitorilor. O realitate despre care deputatii si senatorii nostri nu au habar. Camera Deputatilor a “ratat” ieri votarea unei noi legi a minelor pe motivul ca voturile ar fi fost insuficiente. In realitate, aceasta lege a fost considerata ca fiind dedicata companiei canadiane Gabriel Resources, care intentioneaza sa exploateze aurul de la Rosia Montana , motiv pentru care multi deputati au uzat de “fuga de raspundere”. 

Dincolo insa de conotatiile politice si economice ale acestei legi, un aspect esential pentru economia romaneasca este tratat insa banal, dintr-o perspectiva cu implicatii negative deosebite asupra viitorului intregului sistem minier din Romania.

Se stie ca inca mai avem rezerve importante de carbune, de cupru, de aur, argint sau alte metale rare, inclusiv roci ornamentale. Cu toate acestea exploatarile miniere s-au inchis masiv in ultimii ani si intregi zone ale Romaniei au devenit paragina, cu pretul disparitiei unor intregi localitati si a aparitiei a zeci de mii de someri. Daca Legea minelor nu ar fi fost politizata, cu siguranta sectorul minier din Romania ar avea un cuvant de spus la nivel macroeconomic. Cati dintre deputatii si senatorii care terfelesc acest act normativ stiu insa acest lucru?

Pentru a demonstra ca avem potential minier in aceasta parte a lumii va vom prezenta pe parcursul a doua analize situatia la nivel european a resurselor si a industriei miniere si, prin comparatie, ceea ce se intampla in Romania de peste 20 de ani incoace.

Important de stiut este ca Uniunea Europeana importa anual peste 200 milioane tone minereuri metalice, efortul financiar depasind suma de 12 miliarde de euro. Piata metalelor neferoase dar si a carbunelui a consemnat cresteri spectaculoase in ultima perioada, in conditiile in care tarile Uniunii Europene nu-si pot asigura mai mult de 30 milioane tone minereuri metalice, respectiv 15% din nivelul importurilor. Pe fondul inchiderii a tot mai multe exploatari miniere si a epuizarii resurselor, dependenta de importuri a Uniunii Europene va creste spectaculos in perioada urmatoare.

Conform datelor detinute de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale din Romania (ANRM), rezervele de resurse minerale neexploatate ale Romaniei se ridica la nivelul de 20 miliarde tone, aici fiind incluse atat minereurile feroase si neferoase cat si sarea, nisipurile, pietrisurile sau rocile ornamentale. Cu alte cuvinte, daca aceste resurse ar fi exploatate in conditii de eficienta si daca ar dispune de tehnologii avansate in domeniu, tara noastra ar putea produce anual in jur de 20 milioane tone minereuri, ceea ce ar acoperi circa 15 % din necesarul Uniunii Europene.

De rezerve importante in Comunitatea Europeana dispun si Spania sau Olanda. Daca aruncam o privire inspre partea de prelucrare a acestor minereuri, constatam ca produsele finite (aluminiul, cupru, zincul sau nichelul) si-au triplat preturile la Bursa de Metale din Londra, incepand cu anul 2005, tocmai in perioada in care Romania inchidea exploatari una dupa alta. Evident, atentia investitorilor a inceput sa se concentreze din nou catre sectorul minier, mai putin insa catre cel din Romania.

Situatia este valabila si pentru carbunele energetic, care in ciuda costurilor generate de protectia mediului, revine in atentia energeticienilor, singurii in masura sa revitalizeze acest sector minier. Credeti ca interesul chinezilor pentru constructia unui grup de 500 de MW la Rovinari este o intamplare? A fost o perioada cand in Romania s-au anuntat cel putin trei-patru mari proiecte de constructie a unor centrale electrice care sa functioneze pe baza de carbune, stiut fiind faptul ca rezervele interne pot sa asigure necesarul de consum pentru cel putin inca 100 de ani de acum inainte. Din pacate, nici un guvern nu a stiut sa profite de aceste oportunitati. Si, se pare ca in continuare jucam aceeasi carte perdanta.

In ultimii ani au fost anuntate si realizate investitii in termocentrale in Polonia, luand in considerare resursele de carbune ale acestei tari, lucru valabil insa si pentru Germania sau Marea Britanie. Nici o investitie insa in Romania.

Rezervele asteapta investitori

Avem resurse dar nu stim ce sa facem cu ele. Industria miniera din Romania, in mod deosebit sectorul neferoase, a cunoscut un declin aproape total in ultimii 23de ani, pentru simplul motiv ca nimeni nu s-a gandit sa mai investeasca in acest sector. Conform ANRM, Romania ar mai dispune de resurse posibile de metale neferoase de peste 2,2 miliarde tone, resurse de minereuri feroase de peste 58 miliarde tone, resurse de sare de circa 14-15 milioane tone, resurse ornamentale de 34,5 milioane tone, dintre care 6,39 milioane tone o reprezinta numai marmura.

La carbunele energetic, rezervele de lignit sunt apreciate la nivelul de 1490 milioane tone (ceea ce reprezinta 276 milioane tone echivalent pentrol), iar rezervele de huila se ridica la 775 milioane tone (ceea ce reprezinta 422 milioane tone echivalent petrol). Productia s-a redus considerabil insa in ultimii ani, datorita inchiderii unor mine si disponibilizarii a zeci de mii de mineri. 

Vom reveni și cu partea a doua a acestei analize, dar nu înainte de a ne întreba: suntem conștienți de potențialul pe care îl avem?