Comisia Europeana anunta ultimul asalt asupra mineritului energetic din Romania

In 1997, cand nu eram nici tara membra a Uniunii Europene, nici tara membra NATO, guvernul Ciorbea a decis sa faca ordine in moneritul din Romania. Principala tinta era Valea Jiului unde circa 60.000 de mineri urmau a intra intr-un proces amplu de disponibilizare. Argumentul de baza care urma sa inchida gura ortacilor erau salariile compensatorii. Putin isi mai amintesc de aceste realitati dramatice ale tranzitiei din Romania. Au ramas insa minerii din bazinul Olteniei, cei de la Compania Uraniului si cei din industria metalifera. Incet incet s-a asternut insa potopul si peste acestia. De data asta insa salariile compensatorii nu mai reprezinta o arma care sa domoleasca o eventuala furie a minerilor. A aparut Green Dealul, pe care minerii “l-au asimilat imediat.” Comisia Europeana nu-si mai pune problema minerilor nici in Romania, nici in Polonia, Germania sau Bulgaria, unde mai exista inca resurse de carbine energetic. Aceasta resursa nu mai intereseaza. In aceste conditii a fost stabilit un buget menit sa atenueze efectele disparitiei mineritului energetic, din care ii revine si Romaniei o parte. Mult prea putin pentru efectele pe care Green Deal le produce in aceste bazine.

Ce este interesant tine de faptul ca in Parlamentul Romaniei sta la clocit o noua lege a mineritului, de vreo cativa ani. Este o lege vitala, sau, mai bine zis, era. De acuma inainte sa lasam Comisia Europeana sa ne faca ordine daca noi nu mai suntem in stare.

Circa 28.600 de joburi din judetele Hunedoara si Gorj sunt in pericol in urma renuntarii la utilizarea carbunelui pentru producerea de energie, astfel ca Romania trebuie sa ia masuri pentru protectia acelor zone, avand la dispozitie fonduri europene, se arata in analiza „Semestrul european – pachetul de iarna”, publicat miercuri de Comisia Europeana.

Romania are la dispozitie 750 milioane de euro pentru perioada 2021-2027, din Fondul de Tranzitie Justa.

„Fondul de Tranzitie Justa poate ajuta la diversificarea economica aflata in tranzitie spre activitati cu emisii reduse de carbon. Romania inca se bazeaza masiv pe carbune pentru productia de energie. Minele de carbune si termocentralele sunt concentrate in judetele Hunedoara si Gorj. De asemenea, exista o industrie energofaga in judetele Dolj, Galati, Prahova si Mures. Renuntarea la aceste activitati ar avea un impact negativ puternic din punct de vedere socio-economic pentru respectivele comunitati”, spun expertii europeni, citati de Agerpres.

Ei au aratat ca exista in Romania 18.600 de persoane care lucreaza direct in extractia de carbune si in termocentralele unde se utilizeaza aceasta resursa, iar alte 10.000 de locuri de munca depind indirect de aceasta comunitate.

„Renuntarea la extractia si utilizarea combustibililor fosili ar putea pune in pericol aceste joburi”, potrivit documentului.

Specialistii de la Bruxelles vin cu cateva recomandari privind masurile care ar trebui luate in aceste zone, utilizand fondurile europene.

Este vorba despre investitii in regenerarea si decontaminarea siturilor, in eficienta energetica si resurse regenerabile, in infiintarea de noi firme mici si mijlocii, in centre de cercetare, in reconversie profesionala, precum si acordarea de asistenta tehnica pentru toate acestea.

Comisia Europeana a prezentat, in decembrie 2019, Pactul Ecologic European (Green Deal), cel mai ambitios pachet de masuri care ar trebui sa le permita cetatenilor si intreprinderilor din Europa sa beneficieze de tranzitia catre o economie verde si durabila.

Prin Green Deal, Uniunea Europeana isi propune reducerea cu 55% a emisiilor de dioxid de carbon pana in 2030 si atingerea unei neutralitati din acest punct de vedere pana in 2050.

Romania are la dispozitie 750 de milioane de euro, dintr-un buget nerambursabil de 7,5 miliarde euro destinat tranzitiei celor mai afectate regiuni din UE catre o economie verde.