Comisia Europeana ne-a dat peste nas si pe finantarea racordarii gratuite la reteaua de gaze. Lipsa celor 600 de milioane de euro din PNRR vor fi compensate de consumatorii romani

Minciuna guvernului Orban, care promitea in plina campanie electorala ca va atrage de la Comisia Europeana 235 de milioane de euro pentru procesul de racordare gratuita la gaze a iesit la iveala tocmai in momentul in care cererile consumatorilor pentru racordare au explodat. A aparut un blocaj la distribuitorii de gaze, fapt recunoscut inclusiv de catre ministrul Energiei, Virgil Popescu. Colac peste pupaza, Ludovic Orban, care anunta cu mare pompa anul trecut ca zeci de mii de gospodarii vor beneficia de gaze in anii ce vin, este cel care ne-a anuntat ca Comisia Europeana nu e de acord cu proiectul propus de Romania in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru racordarea la retelele de gaze naturale a sute de localitati. Cu o sinceritate dezolanta presedintele PNL a spus ca “e al doilea mare proiect respins de Comisie, dupa cel legat de refacerea sistemului de irigații”. Proiectul, numit ”Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi” în PNRR si pentru care Romania a cerut 600 de milioane de euro, a fost propus de PNL incă din versiunea de anul trecut a PNRR.

Trecem peste faptul ca initial ne asteptam la o finantare din partea Comisiei Europene de 235 de milioane de euro, iar in ultima varianta ne-am lacomit la 600 de milioane de euro si amintim ca inclusiv reglementarile existente in Romania in ceea ce priveste procesul de racordare se bat cap in cap. Din acest motiv am anticipat ca nu se va primi nici un cent de la Comisia Europeana si ca toate costurile cu marea extindere vor reveni in final tot consumatorilor romani. In aceste conditii ne intrebam la cat se va ridica costul cu racordarea in localitati cu mai putini consumatori, astfel incat sa se atinga pragul eficientei economice a investitiei?  Amintim ca cei doi mari operatori ai retelelor de distributie din Romania (E.ON si Engie) au atras atentia ca in foarte multe situatii investitia in extinderea retelelor de gaze nu are absolut nici o eficienta economica. Cine poate anticipa cu cat va creste factura finala de gaze la consumatori astfel incat investitia in extindere sa fie una justificata?

Guvernul Orban a pornit de la inceput ca stangul in acest proiect, in situatia in care Programul guvernului inaintat Comisiei Europene vorbea despre racordarea clientilor la “retele inteligente de gaze”, avand o valoare de 235 milioane de euro, o gaselnita prin care se incerca deruta oficialilor europeni. Paradoxal, inclusiv Legea 123 cu modificarile ulterioare prevede ca operatorii de distributie si transport gaze nu au voie sa refuze cererile de racordare la retea. Mai mult, costurile cu aceste operatiuni nu sunt suportate de catre consumatorii care solicita racordarea, ci vor fi recunoscute in tarifele de distributie/transport, iar ulterior vor fi achitate de catre toti consumatorii de gaze prin facture finala. Mai mult se vorbeste despre “eficienta economica” a investitiei, care a fost preluata din Legea 123 si ca atare apare in mai multe articole si din legea 155/2020.

De asemenea, la articolul 178, capitolul preturi si tarife, se mentioneaza cat se poate de clar ca “este interzisa recuperarea costurilor corespunzatoare serviciului asigurat pentru anumite categorii de consumatori finali prin tarifele aplicate altor categorii de consumatori finali. S-a sperat, probabil, ca daca vom lua bani europeni se rezolva problema.

“Sa ne intoarcem si la Programul guvernului de extindere a retelei de gaze finantat din fonduri europene. In forma actuala a legii putem garanta ca nu vom vedea un euro de la Comisia Europeana. Daca mai luam in considerare si faptul ca vorbim exclusiv de retele inteligente atunci lucrurile devin si mai complicate. Ne intrebam daca cineva din actualul guvern sau chiar ANRE ne poate explica ce inseamna retele inteligente, care sunt costurile acestora si cine le garanteaza eficienta economica?”, scriam in urma cu un an. Iata ca am primit si raspunsul.

Nu stim inca precis care sunt toate argumentele Comisiei Europene care stau la baza respingerii cererii de finantare. Cu siguranta insa ca s-a tinut cont si de aceste lucruri. Pe de alta parte, racordarea gratuita la gaze nu va aduce fericirea in satele Romaniei, acolo unde incalzirea este pe lemne sau alte tipuri de combustibili, ci in noile cartiere rezidentiale care instaleaza centrale de apartament cu duiumul. Or, se stie ca de multa vreme Comisia Europeana este importiva acestei practici considerand plouante centralele individuale. Se vorbeste chiar de interzicerea lor. Sa nu fi stiut autoritatile din Romania, cand au cerut prin PNRR 600 de milioane de euro de la Comisia Europeana? Sunt aceste retele “inteligente” asa cum cere Comisia?

Problema este ca tavalugul a pornit si cererile de racordare au explodat. Sa vedem de unde scoate guvernul milioanele de euro care nu vin de la Bruxelles. E simplu, de la consumatorii de gaze din Romania, care vor plati cu varf si indesat pomana electorala.