Conferinta Energy-Center: Programul nuclear romanesc nu poate fi lasat exclusiv in sarcina Nuclearelectrica
Responsabilitate, stiinta si curaj sunt cei trei termeni care ar trebui sa defineasca cat se poate de clar viitorul energetic al Romaniei. Din nefericire, intr-o tranzitie ce nu se mai termina parca niciodata, marile proiecte economice in Romania exclud orice responsabilitate. Stiinta inca mai exista, dar in lipsa elementelor definitorii pentru manifestarea ei, dispare si curajul. Sunt cateva luni de zile de cand se dezbate problema mineritului din Romania. Va fi sau nu va fi? Firesc, este vorba despre o responsabilitate sociala si de abia in al doilea rand economica. Dar, cand un stat se concentreaza doar pe responsabilitatea sociala, economia moare. Socialul poate fi sustinut economic, nu si invers.
Publicatia Energy-Center a avut curajul sa puna in dezbatere Programul nuclear al Romaniei, un obiectiv infinit mai important prin comparatie cu preocuparile noastre din ziua de azi. In conferinta “Programul nuclear al Romaniei- investitia in Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, prioritate a Sistemului Energetic National“, ne-am propus si vom incerca sa gasim solutii la temele enuntate mai sus: responsabilitate, stiinta si curaj. Daca nu am fost in stare sa luam decizii in ultimii 25 de ani, care sa tina de interesul nostru national, in ceea ce priveste sectorul energetic, nu inseamna ca nu ne-am putea intoarce. Ca sa facem acest lucru este nevoie de viziune. Energia nucleara, prin toata complexitatea ei inseamna viziune. Cand in sistemul energetic, in graficile de cosum zilnice ale tarii, ponderea energiei nucleare este constanta undeva la 17-18%, cand gradul de poluare este zero, cand specialistii rivalizeaza cu oricare alt competitor din lume nu inseamna ca avem o valoare?
Inca o mai avem, dar pentru a o mentine trebuie sa creem conditii de manifestare. Nu suntem noi, publicatia Energy-Center, in postura de a argumenta constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, din punct de vedere tehnic si financiar. Cu toate ca prin analizele noastre am atins si aceste probleme, credem ca suntem in postura in care putem forta seriozitatea si responsabilitatea celor ce cunosc si inteleg rolul energiei nucleare in lumea secolului XXI.
Un kilometru de autostrada in Romania a ajuns sa coste 20-25 de milioane de euro. De la Pitesti la Sibiu, pe culoarul IV european, autostrata in lungime de 100 de km ar costa, dupa primele estimari, circa 6-7 miliarde de euro. Este necesara aceasta autostrada fara nici o discutie si ea poate atrage prin amploarea investitiei alte multe alte beneficii: forta de munca, betoane, pietris, ciment, fier beton etc, toate la randul lor insemnand dezvoltare economica per ansamblu.
Dar, din pacate, o autostrada, dincolo de utilitatea ei, nu atrage si stiinta. Prin comparatie, constructia unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda ar costa cam tot atat cat ar costa 100 de km de autostrada. Comparatia o faceti dumneavoastra, stimati cititori.
Ca sa nu lungim mult vorba, una din marile probleme ale continuarii programului nuclear al Romaniei tine de finantare, firesc. Daca am fi cu un pas inainte si nu cu unul inapoi in ceea ce priveste permisivitatea finantarii acceptata de catre Comisia Europeana, astfel incat sa nu apara ca ajutor de stat eventualele garantii acordate unui investitor, ar trebui sa avem curajul sa spunem ca nu acordam ajutor de stat, ci imprumut de stat companiei de proiect ce ar urma sa continue programul nuclear. Un imprumut la dobanzile din piata, pe care Romania si l-ar putea permite fara nici o emotie. Iata ce scriam noi in urma cu cateva luni.
Finantare-ajutor de stat
Comisia Europeana a aprobat tranzactia dintre francezii de la EDF si chinezii de la CGN pentru constructia a trei centrale nucleare in Anglia, investitie care presupune si o schema elaborata de ajutor de stat. Compania chineza China Nuclear Group este in stadiu avansat de discutii si cu Societatea Nationala Nuclearelectrica pentru proiectul de constructie al reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, schema de ajutor de stat propusa de englezi avand mare tangenta si cu ceea ce vor sa faca chinezii in Romania.
Aprobarea parteneriatului dintre EDF și CGN succede deciziei Comisiei Europene din octombrie 2014 de a aproba schema de ajutor de stat pentru centrala nucleara Hinkley Point, care a fost considerata compatibila cu cerintele dreptului european cu privire la masurile de ajutor de stat dupa o investigatie care a durat 1 an. Sprijinul guvernului britanic va include mecanismul contractelor pentru diferenta, dar si alte masuri de garantare”, precizeaza expertii unei case de avocatura specializata inclusiv pe acordarea de consultanta de specialitate investitorilor straini in Romania. Potrivit acesteia, experienta britanica poate reprezenta un „precedent valoros si favorabil inclusiv pentru Romania”.
Poate si nu poate, pentru ca autoritatile de la Bucuresti nu prea stiu in ce directie s-o apuce. In timp ce bulgarii, care oricum au o capacitate nuclera instalata mai mare decat Romania, ungurii, slovacii sau cehii nu se feresc sa puna in continuare mare baza pe energia nucleara, unii dintre decidentii nostri lasa sa se inteleaga ca atata cata avem ne ajunge. Tara noastra are excedent aparent de energie electrica, are disponibilitati de export si nu se intrevede o crestere spectaculoasa a consumului de energie electrica. Ne trebuiesc retele inteligente, tehnologii avansate si cat mai multa inovatie. Pai, daca nici energia nucleara nu utlizeaza tehnologii avansate atunci ce alt sistem de producere a energiei electrice o face? Uitam ca industria nucleara nu inseamna doar produsul final, adica energia electrica. Acest complex reprezinta o forta pentru orice economie cu pretentii, de la specialisti, la produse conexe, la cercetare si pana la produse industriale de mare precizie. Inca mai avem o parte din aceste avantaje, dar, daca batem pasul pe loc s-ar putea sa le pierdem rapid.
Nu ne-am propus in acest articol sa aratam care sunt avantajele energiei nucleare si ce reprezinta pentru Romania constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Am mai facut-o inainte si o vom face si pe viitor. Ceea ce vrem sa subliniem este ca in timp ce tendinta multor tari europene si nu numai este de departe de a renega valoarea energiei nucleare, Romania sta si cugeta. Verbal, afirmam ca dorim continuarea programului nuclear. Practic, curajul ne lipseste cu desavarsire. Nuclearelectrica nu va putea sa continue de una singura negocierile cu chinezii fara sa aiba nemijlocit sprijinul statului si aportul unei strategii in care sa se precizeze clar ce vrem in domeniul nuclear. Energia electrica produsa de Unitatile unu si doi de la Cernavoada asigura constant circa 18% din consumul de energie electrica al Romaniei. Iata cum sta situatia in cateva tari europene:
* Franta (76,9%),
* Slovacia (56,8%),
* Ungaria (53,6%),
* Belgia (47,5%),
* Suedia (41,5%),
* Finlanda (34,6%),
* Republica Ceha (35,8%),
* Bulgaria (31,8%).