Conferintele Energy-Center: Fara proiecte clare, industria nucleara din Romania risca sa piarda cei mai buni specialisti, dar si rezerva de viitor

Exodul fortei de munca inalt calificate din Romania a inceput sa ameninte si domeniul nuclear, in ciuda faptului ca investitiile in specialisti au fost o prioritate ani la rand pentru statul roman. Constructia de noi unitati nucleare in tarile din jurul nostru, dar mai ales din zona Orientului au devenit un magnet pentru specialistii romani, extrem de bine cotati pe pietele internationale. Primul semnal al unei posibile emigrari masive a specialistilor l-a dat Nuclearelectrica, compania care opereaza unitatile unu si doi de la Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda, care face eforturi din ce in ce mai mari pentru pastrarea specialistilor in Romania. Dar nu numai productia de energie din surse nucleare este afectata de acest fenomen, ci si cercetarea, agentiile de specialitate sau invatamantul Aflat in vizita la Centrala de la Cernavoda, presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a recunoscut ca „trebuie sa gasim metode sa-i tinem pe oameni aici. Asta inseamna, cu siguranta, un parcurs, o cariera previzibila, dar inseamna si salarii decente”, a declarat seful statului.

Plecand de la aceasta realitate din ce in ce mai ingrijoratoare, industria nucleara din Romania, reprezentata de Forumul Atomic Roman-Romatom, cu sprijinul publicatiei noastre a incercat sa identifice cauzele fenomenului si masurile ce trebuiesc luate urgent, pentru a nu pune in pericol un domeniu in care Romania inca mai exceleaza in randul tarilor ce fac parte din clubul nuclear. Daca efectele sunt evidente, cauzele sunt din ce in ce mai complicate. Dezbaterea noastra, „Resursele umane – cea mai mare provocare pentru proiectele actuale si de viitor in domeniul nuclear”, a reusit sa aduca in exclusivitate la aceeasi masa specialisti din industria nucleara, din cercetare si productie, alaturi de reprezentanti ai invatamantului superior si ai Ministerului Educatiei si Cercetarii, ai Ministerului Energiei si Camerei Deputatilor. Concluziile s-a conturat cu dificultate, dar, cu certitudine suntem la inceput de drum.

Suntem tentati sa credem ca, asa cum se intampla si in domeniul medicinei, salariile (sau mai bine zis veniturile specialistilor din Romania) ar sta la baza exodului. Partial gresit, recunosc reprezentantii industriei nucleare, mai important in acest context fiind lipsa unei perspective pentru specialistii existenti, dar mai ales pentru cei ce sunt pregatiti acum pe bancile facultatilor. Extrem de interesant si bine pozitionat a fost punctul de vedere al mediului universitar (au fost prezenti la dezbateri rectorii Universitatii Politehnice din Bucuresti, ai Universitatii Ovidiu din Constanta si ai Universitatii din Pitesti), care au accentuat lipsa de implicare a industriei si statului in acelasi timp in atragerea studentilor inspre domeniul nuclear, cu toate componentele lui (pozitia universitatilor o vom reda in materialul nostru viitor).

Sa fie, asadar, salariul sau lipsa de perspectiva principalele motive ale unui posibil exod masiv a specialistilor nuclearisti? Si una si alta. „Cei care pleaca din Nuclearelectrica trec printr-un interviu de exit. Peste 80% cei intervievati au mentionat drept principal motiv al plecarii salariul. Sunt platiti de trei ori mai bine in tarile din jurul României,” a afirmat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica. „Un specialist de acelasi nivel in România este platit cu o treime din cât primeste un specialist din tarile din jur, precum Cehia si Slovacia. Deci aproape, unde omul poate sa zboare de doua ori pe luna sa-si vada familia. Nu mai vorbesc de tarile din Orientul Mijlociu, sau de China sau tarile dezvoltate, unde raportul este mult mai mare. Deocamdata nu ne confruntam cu plecari masive, dar sunt in ultima perioada plecari ale unor specialisti-cheie si am constatat ca trebuie sa fim capabili sa venim cu o alta schema de compensare a lor„, a completat doamna Lulache. In context ar fi de mentionat o anomalie legislativa, care nu permite companiilor de stat sa poata majora salariile angajatilor dupa criterii de performanta, dar asupra acestei chestiuni vom reveni.

Presedintele Forumului Atomic Roman-Romatom, domnul Ion Rotaru, nu considera ca salariile ar fi principala cauza a plecarii specialistilor, ci mai curand lipsa lor de perspectiva in domeniu. Constructia unitatilor trei si patru de la Cernavoda ar crea in industrie peste 16.000 de locuri de munca, iar cine ar avea garantia unui proiect de o asemenea anvergura cu siguranta ca ar avea incredere si in viitorul lui in domeniul nuclear din Romania. „Nu este cazul sa ne plangem de mila, trebuie sa avem o strategie clara legata de resursele umane si de viitorul domeniului, respectiv a provocarilor la care este supus. Trebuie un plan national, iar pentru a atinge acest obiectiv nu este suficient doar efortul si interesul companiilor private, statul trebuie sa se implice direct, caci mai intai de toate, domeniul nuclear este unul strategic. Noi putem transmite mesaje, dar nu putem face totul,” a declarat domnul Rotaru.

Este cat se poate de clar, rolul statului este unul implicit peste tot in lume, acolo unde se dezvolta capacitati nucleare. „Nu poti sa pui in seama industriei private toata responsabilitatea domeniului, de la productie la cercetare.Rolul statului este sa faciliteze proiecte, iar nevoile le creeaza consumatorul de forta de munca. Noi avem o atitudine gresita, defetista si motivam de fiecare data cand vrem sa facem un proiect major ca nu ne lasa Uniunea Europeana sau nu mai stiu ce alta entitate mondiala. Cand te prezinti in fata Comisiei Europene cu argumente si sti sa le sustii, asa cum au facut ungurii sau polonezii, Comisia Europeana nu se impotriveste,” a punctat Dorin Chirica, directorul Energonuclear, care a amintit in context ca programul nuclear britani a fost negociat astfel incat 60% din investitie sa fie acoperita de aportul industriei locale. Si acum ajungem la o alta mare dilema. Ce capabilitati mai are industria nucleara din Romania, in contextul in care proiectul Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda ar deveni realitate. Si cum reusim sa mentinem specialistii, respectiv sa formam altii noi, pana cand respectivul proiect va prinde contur? Deocamdata, specialistii pleaca pentru ca nu gasesc calitate si recunoastere si nu intrezaresc perspective favorabile. Mai tarziu cum va fi?

(va urma)