Conferintele Energy-Center: piata concurentiala de gaze si energie va duce la uniformizarea preturilor in UE?

Cu totii suntem constienti ca procesul de liberalizare al pietelor de gaze si energie electrica va duce inevitabil la o disparitie a diferentelor de pret existente in momentul de fata intre tarile Uniunii Europene. Pentru Romania, care, in prezent, are printre cele mai scazute preturi din Europa (nu si raportat la puterea de cumparare) la energie electrica si gaze naturale, urmatorii doi ani vor fi cruciali. Spunem urmatorii doi ani, pentru ca incepand cu 2018 piata concurentiala va deveni o realitate si pentru consumatorii non-casnici din Romania, aflati acum sub influenta unui pret reglementat, indeosebi pe segmentul aprovizionarii cu gaze. In ciuda faptului ca se stiu aceste lucruri, exista inca o lentoare in randul consumatorilor in ceea ce priveste si posibilele avantaje ale unei piete concurentiale.

In campania noastra “Consecintele liberalizarii pietelor de gaze si energie electrica – avantajele concurentei corecte pentru furnizori si consumatori”, sprijinita de Bursa Romana de Marfuri (BRM) si de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), am incercat sa aducem la conostinta consumatorilor tocmai aceste avantaje. Pretul la energie si gaze este o componenta importanta pentru orice activitatea de productie din Romania, dar in noua conjunctura de piata la fel de importanta devine si calitatea serviciilor prestate de catre furnizori sau distribuitori, siguranta in aprovizionare si, nu in ultimul rand bursa, ringul in care se poate obtine cu adevarat pretul corect.

La ultima Conferinta organizata de catre Energy-Center si BRM, la Iasi, am avut surpriza placuta din partea consumatorilor si furnizorilor participanti de a intra in toate tainele pe care le presupune piata libera si, deopotriva, a perspectivelor pe care reglementatorul (ANRE) le are in vedere pentru a realiza conditii egale de concurenta pentru toti actorii pietei.

Daca in ultimii ani, ANRE a emis nu mai putin de 3000 de acte destinate celor doua piete, cu siguranta numarul acestora se va reduce semnificativ atunci cand nu vom mai avea preturi reglementate sau cosuri de gaze, avantajoase pentru unii si dezavantajoase pentru altii. Vom avea insa doua platforme de tranzactionare, cu tendinta evidenta de a deveni burse reale, aflate la dispozitia jucatorilor. Chiar daca nu intotdeauna ceea ce nea-am dorit am si realizat, de data asta, obligati sa urmam si directivele europene in domeniul energiei, nu mai exista cale de intors. Piata concurentiala va fi una complexa si numai cine o va intelege in profunzimea ei va putea sa beneficieze de avantajele conferite.

Nimeni nu va mai putea cersi cu mana intinsa la guvern sau la vreun minister, asa cum s-a intamplat pana acum, si nimeni din randul consumatorilor casnici nu va mai putea spera la o protectie sociala decat daca indeplineste conditiile pe care definitia consumatorului vulnerabil le presupune. Redam mai jos cateva din luarile de pozitie ale reprezentantilor institutiilor prezenti la Conferinta noastra de la Iasi, cu precizarea ca temele discutate acolo vor fi subiectele unor articole viitoare de interes pentru multi alti consumatori de energie electrica si gaze din Romania.

Valeriu Gheorghe, director general al Bursei Romane de Marfuri: “In contextul problemelor pe care legislatie le ridica in momentul de fata pentru consumatorii de gaze, mentionez ca inclusiv BRM intampina astfel de probleme, caci in calitate de bursa se subordoneaza atat deciziilor Camerei de Comert cat si reglementarilor ANRE.

n calitate de reglementator, ANRE poate sa accepte sau nu propunerile Bursei si nu de putine ori au existat situatii delicate pe marginea tarifelor platite de autoritatile contractante, sau a serviciilor de administrare tarifate. Am reusit sa depasim aceste probleme prin trecerea la comisioane, incercand sa identificam cele mai bune solutii. Au aparut apoi alte probleme, legate de pilda de modul de garantare a tranzactiilor si s-a ajuns la concluzia ca atat vanzatorul cat si cumparatorul sa fie obligati sa constituie acest fond de garantare.

De aici apar insa alte dificultati, in sensul in care apar situatii in care autoritatile contractante nu au banii necesari si, in consecinta nici dreptul de a tranzactiona. Pe de alta parte, institutiile publice nu au voie sa incheie contracte decat pe un an fiscal, in timp ce furnizorii propun la tranzactionare an calendaristic. Apar insa, pe langa mecanismele firesti ale bursei, probleme legate de inexistenta unei piete de echilibrare. Consumatorii de gaze pot merge pe bursa sau in SEAP licitatii publice, numai ca trebuie sa stie ca bursa poate sa le ofere consultatii de specialitate, iar procedurile sunt mult mai rapide.”

Florin Tobescu, sef serviciu ANRE: ” Avem in curs de elaborare o strategie energetica de care toti consumatorii si furnizorii ar trebui sa tina seama, in conditiile in care Autoritatea nu poate face altceva decat sa asigure conditii egale participantilor la piata.

Piata concurentiala este marcata de evolutii extrem de dinamice si as remarca, de pilda, in piata de gaze naturale tranzactiile pe BRM sunt de cinci ori mai mari decat pe cealalta platforma de tranzactionare autorizata. Doresc sa va amintesc faptul ca inca din 2011 exista in legislatie obligativitatea intretinerii unui registru privind transparenta pietei de energie, dar care a intrat in vigoare efectiv din acest an. Incepand cu luna octombrie toate tranzactiile realizate in piata vor fi cunoscute de catre cine va dori, acest registru de date facand parte dintr-unul european, aparent destul de complicat.

Cat priveste evolutia preturilor la energie si gaze, cu siguranta ca este greu de anticipat. Trebuie sa tinem cont de tendinte, de contextul economic mondial, de valoarea resurselor fosile, de necesitatile impuse de schimbarile climatice si nu in ultimul rand de corelatie dintre cresterea economica si consumul de energie. Exista diferente mari inca de la o piata la alta si in context as aminti doar ca Norvegia (un mare producator de gaze european) are un pret la gazele naturale de trei ori mai mare decat cel pe care il platesc berlinezii, asemenea diferente urmand insa a fi clar atenuate. Romania are si ea un grafic de aliniere al preturilor, dar noi avem inca o problema foarte serioasa, legata de puterea de cumparare si de gradul de saracire al populatiei. Trebuie sa stim clar care sunt costurile reale cu energia pentru a putea lua decizii corecte.”

(Va urma)