Cum ne dam cu stangu-n dreptu in strategia energetica: energia nucleara este de interes strategic, dar prea scumpa pentru buzunarele noastre

Chiar daca nu a fost respectat nici unul din termenii asumati pentru elaborarea strategiei energetice incep sa se contureze cateva din elementele ei de baza. Interesant este ca intre obiectivele de baza si solutiile prin care se ajunge la atingerea lor apar rupturi atat de evidente incat ne intrebam la ce ne mai trebuia tot acest zbucium al elaborarii unei noi strategii energetice, daca in final ajungem la concluzia ca totul este prea scump, iar consumatorul roman de energie urmeaza a prelua povara oricarei noi investitii. Nu mai departe decat ieri, Radu Dudau, coordonatorul proiectului Strategiei Energetice a Romaniei 2016 – 2030, declara ca energia nucleara ar trebui sa coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 si 4 sa fie rentabil. El a prezentat date din viitorul proiect al strategiei energetice, aratand ca ponderea energiei nucleare in mixul energetic al tarii va depinde de rezultatul negocierilor cu investitorul care vrea sa participe la realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, respectiv compania chineza CGN.

Nu cu mult timp in urma, presedintele tarii, Klaus Iohannis, declara ca energia nucleara va avea un rol important in anii ce vin si ca reactoarele 3 si 4 reprezinta un obiectiv strategic etc. Pai, daca vii si spui, fara a preciza contextul sau diferenta dintre pretul angro al energiei si cel achitat de consumatorul final, este evident ca 82 lei/MWh, pentru ca proiectul reactoarelor sa fie rentabil, da fiori reci intregii piete. Categoric, un proiect de asemenea anvergura cere sacrificii, dar sa le explicam corect in acest caz. O comparatie nedigerata intre pretul de referinta din piata angro, respectiv undeva intre 32-35 euro/MWh, cu pretul final la care ar trebui sa vanda Nuclearelectrica daca ar construi cele doua noi reactoare este absolut derutant pentru toti cei implicati. Ar fi suficient sa amintim ca pretul platit de consumatorul final in Romania, pentru un MWh, este situat undeva in jurul a 100 de euro. Si atunci de unde s-a inventat aceasta sperietoare cu 82 de euro/MWh. Nu intram acum in amanunte, cert este ca iarasi asistam la niste strategii fara nici un viitor, mai ales daca nu sunt explicate corect. Sa vedem insa continuarea la afirmatiile de mai sus.

“Pentru consumator, este important acel strike-price, pret de referinta, negociat cu investitorul si care va fi stabilit ca pret de referinta pentru care investitorul ar urma sa primeasca o garantie sub forma unui contract pentru diferenta. Undeva la 82 de euro pe MWh este un break-even. Se poate justifica un nivel de strike-price peste acest nivel in marje limitate, luand in calcul efectele de multiplicare economica si de securitate energetica ale acestui proiect”, a spus Dudau, citat de agerpres.

Datele bursei de energie OPCOM arata ca, in septembrie, pretul energiei pe Piata pentru Ziua Urmatoare a avut o medie de 35 de euro pe MWh. Potrivit lui Dudau, contractul pentru diferenta nu reprezinta o schema de sprijin, ci este un mecanism care garanteaza o constanta a veniturilor pe care le primeste investitorul. “Se poate merge cu cativa euro in plus fata de pretul de 82,5 euro pe MWh. Daca pretul ar fi prea mare, contractul de diferenta se va transforma in subventie. Eu cred ca este un element care trebuie negociat. Spun ca in strategia energetica o investitie de acest fel, care apartine unei intreprinderi, are o importanta strategica, dar detaliile dealului depind de aranjamentele dintre parti si cred ca trebuie sa aiba in vedere ceea ce este suportabil pentru consumatorul roman”, a mai spus Radu Dudau.

La randul sau, Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica, a sustinut ca acest pret face obiectul unor negocieri cu investitorul interesat de proiectul reactoarelor 3 si 4. “Vizavi de pretul de 82 de euro pe MWh, cred ca este important sa ne aducem aminte ce inseamna el. Nu stiu care sunt datele de intrare ale celor care au ajuns la acest pret, dar el este echivalentul a ceea ce, in mecanismul contractelor pentru diferenta, se numeste strike-price, care este un pret determinat printr-un model matematic ce spune: daca eu pun toate costurile care mi se par corecte, ajung la un pret al MWh la care aceasta investitie se poate recupera, inteleg ca in acest caz este vorba de 82 de euro. De unde intelegem ca, in momentul in care statul roman va promova aceasta legislatie, la capitolul nuclear, un strike-price pe care al va accepta va fi de 82 de euro. Vom vedea in final care va fi acest pret, pentru ca acesta face obiectul unor negocieri cu un vestitorul, in functie de niste date concrete cu care investitorul va veni. Deci astazi il luam ca pret de referinta”, a aratat Lulache.

Saptamana trecuta, Daniela Lulache declara, pentru AGERPRES, ca negocierile cu chinezii de la CGN pentru realizarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda sunt pe ultima suta de metri, printre aspectele care inca se discuta fiind rolul statului roman in acest proiect. “Suntem pe ultima suta de metri, dar mai sunt cateva aspecte de clarificat. Primordial, sunt aspecte ce tin de rolul statului in acest proiect. Mai avem o etapa de consultari cu diverse institutii ale statului si am avut nevoie de inca putin timp”, a spus Lulache.

Adunarea Generala Extraordinara a Nuclearelectrica a aprobat in urma cu o saptamana extinderea pana la 20 decembrie a termenului de negociere pentru proiectul reactoarelor 3 si 4. Lulache a aratat ca spera ca negocierile sa fie finalizate pana atunci.

Intrebata de ce a fost fixat tocmai acest termen, Lulache a raspuns: “Au fost multe socoteli. Pe de-o parte, incercam sa ne tinem de niste termene asumate. Pe de alta parte, era clar ca mai este nevoie de ceva timp si 20 decembrie este rezultatul unei aritmetici combinate cu faptul ca incercam sa terminam inainte de finalul anului si de Sarbatori”.

Totodata, ea a fost intrebata daca termenul va fi prelungit din nou in cazul in care negocierile nu se vor finaliza pana la 20 decembrie. “Imi place sa cred ca da, pentru ca din punctul meu de vedere suntem la final si trebuie sa facem toate eforturile sa ne atingem scopul. Elementul timp este subsidiar scopului primordial, respectiv sa facem proiectul”, a spus Lulache.

Negocierile cu compania chineza CGN pentru construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda au fost prelungite pana la data de 20 decembrie 2016, potrivit unei decizii a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor Nuclearelectrica, care a avut loc luni, 17 octombrie.

Astfel, actionarii au aprobat continuarea “negocierilor asupra Documentelor Investitiei in aceleasi conditii din Memorandumul de Intelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea si dezafectarea Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda (‘MoU’), pana la data de 20 decembrie 2016, cu aplicarea tuturor celorlalte prevederi ale MoU, inclusiv posibilitatea oricarei parti de a inceta MoU fara nicio despagubire printr-o simpla notificare scrisa catre cealalta Parte, in cazul in care nu s-a ajuns la un acord asupra Documentelor Investitiei si in masura in care intarzierea nu a fost cauzata de respectiva Parte”, se arata in document.

Termenul de finalizare a negocierilor a fost prelungit de mai multe ori pana acum. Ultima data, acest termen fusese extins pana la data de 8 septembrie 2016.

Totodata, actionarii au respins o solicitare a Fondului Proprietatea, care a cerut Nuclearelectrica sa prezinte un raport privind suma cheltuita pana acum cu acest proiect, precum si suma bugetata de companie pentru urmatorii ani, in scopul sustinerii reactoarelor 3 si 4.

In urma cu o saptamana, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, declara ca proiectul realizarii reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda se va regasi in strategia energetica a Romaniei, intrucat in acest proiect s-a investit deja peste un miliard de euro.

“E clar ca exista, cel putin asa arata modelarea noastra, exista loc pentru industria nucleara si pentru reactoarele 3 si 4, mai in toate scenariile. Sigur, datorita si unor conditii particulare, pentru ca noi deja am investit in aceste reactoare o suma apreciabila de bani, peste un miliard de euro cel putin. Exista deja infrastructura pentru care s-au platit bani. Exista o ratiune pentru care in mod particular acest proiect are sens. Are sens din punctul de vedere al decarbonizarii”, a sustinut Grigorescu.

Potrivit acestuia, Romania are si experienta necesara pentru derularea acestui proiect.

“Este una dintre resurse din a carei exploatare ne intarim siguranta energetica, pentru ca avem un ciclu nuclear integrat, chiar daca nu complet, cu o tehnologie nord-americana. Suntem singurii din regiune care avem aceasta tehnologie si aceasta abilitate de a fi in continuare independenti din acest punct de vedere”, a continuat ministrul.

Guvernul a aprobat la inceputul acestui an o scrisoare-suport prin care certifica faptul ca proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda este unul strategic prioritar pentru Romania si care poate fi implementat doar cu sprijinul statului, a declarat Daniela Lulache, intr-o conferinta de presa care a avut loc in luna mai.

“Avem o procedura de negociere in plina desfasurare cu partenerul chinez. Pot sa va jur ca sunt in plina desfasurare. Jumatate din timpul nostru fizic este alocat acestui proiect. Suntem implicati intr-o comisie de negociere, iar in aceasta comisie de negociere sunt si reprezentanti ai statului. Negociem zi de zi si avansam in acest proiect, in care suntem intr-o ultima etapa”, a precizat Lulache.

Ea a aratat ca scrisoarea contine inclusiv schemele de sprijin care pot fi acordate acestui proiect.

“Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest intreg mecanism si care in principiu spune urmatoarele: Romania este constienta ca acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea si sprijinul statului roman, statul roman considera acest proiect un proiect strategic prioritar si descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care sa le analizeze si sa le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferenta, o serie de facilitati fiscale eventual, garantii de stat pentru finantarea proiectului”, a precizat oficialul Nuclearelectrica.

Lulache a mai spus ca o parte din aceste mecanisme de sprijin reprezinta ajutoare de stat si vor trebui aprobate de catre Comisia Europeana.

“Evident, toate aceste mecanisme vor fi asigurate in anumite conditii. De exemplu, pentru implementarea mecanismului contractelor pentru diferenta, suntem constienti ca va trebui sa trecem printr-un proces de negociere si analiza cu Comisia Europeana si ca trebuie ca acest mecanism sa faca fata mai multor teste, inclusiv celor a ajutoarelor de stat. Si atunci, acordarea acestora este conditionata de parcurgerea cu succes a acestor etape”, a adaugat Lulache.

Pe 9 noiembrie 2015, reprezentantii Nuclearelectrica si China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Intelegere privind dezvoltarea, constructia, operarea si dezafectarea unitatilor 3 si 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavoda.