Cum se pregateste sistemul de termoficare din Bucuresti sa crape? Pierderile de apa si caldura au ajuns la limita de suportabilitate a sistemului

Administratorul special al ELCEN, Claudiu Cretu, sustine ca, daca la iarna din tevile imbatranite ale RADET se va scurge prea multa apa fierbinte, incalzirea Capitalei va ajunga din nou „in zona de pericol”.

Sistemul de termoficare al Capitalei – cel mai mare din Romania – are mai multe componente. Primele sunt cele 4 CET-uri administrate de ELCEN. Acestea produc apa fierbinte pe care o livreaza pe magistrala tur (conducta groasa, cu diametru de pana la 1,2 metri) catre circa 1.000 de puncte termice amplasate in toata Capitala.

Ati crede ca aceasta apa oparita ajunge in calorifere si la robinete? Ei bine, nu! De la punctele termice, apa respectiva se intoarce, pe magistrala de retur (conducta la fel de groasa ca si magistrala tur), direct la centrala care a livrat-o.

Ce rost are deci tot acest circuit? E foarte simplu. Apa fiarta de la CET este transportata pana la punctul termic doar ca sa treaca printr-un dispozitiv numit schimbator de caldura. In interiorul acestuia, apa de la CET o incalzeste pe cea care pleaca pe conducte mai subtiri – numite retea secundara de distributie – catre calorifere si robinete.

In aceste conditii, caldura din casele bucurestenilor depinde, inainte de toate, de cat de fierbinte este apa care vine din CET-uri, dar si de presiunea acesteia. Ca presiunea sa se mentina, ELCEN trebuie sa introduca in sistemul de conducte cantitati suplimentare de apa, numite „de adaos”.

Pe la jumatatea anilor 1980, ELCEN trebuia sa introduca cel mult 120 de metri cubi de apa de adaos pe ora in sistemul de termoficare, pentru ca acesta sa functioneze optim.

Din cauza ca de la acel moment incolo nu s-a mai prea investit in sistem, tevile s-au tot degradat. Asa ca prin anii 2003 – 2004, necesarul de apa de adaos ajunsese la 700 de metri cubi pe ora.

Si cum nici dupa acei ani tevile RADET n-au fost inlocuite, ELCEN a ajuns sa introduca in sistem, iarna trecuta, pana la 2.000 de metri cubi de apa de adaos pe ora, ca sa-l mentina in functiune, la parametri satisfacatori.

De ce ar reprezenta acest lucru o problema (in afara de costurile in plus)? Din cauza ca – sustine Claudiu Cretu – o asemenea cantitate de apa de adaos nu poate fi furnizata decat pentru cateva ore consecutive. Ulterior, ELCEN n-ar mai putea tine ritmul, iar bucurestenii ar putea ramane in frig.

Intrebat de presa – la un eveniment organizat marti de EFOR – in ce conditii ar putea sistemul sa cedeze si sa nu mai furnizeze caldura pentru bucuresteni, Claudiu Cretu a raspuns:

„Debitul de 2.000 de tone (adica atat cat cantaresc 2.000 de metri cubi de apa -n.red.) de apa de adaos este limita de avarie pe care ELCEN o poate sustine, dar numai pentru cateva ore.

Anul trecut am avut o medie a nevoii de apa de adaos de 1.800 de metri cubi. Dar s-au atins si varfuri de 2.000 de metri cubi. Suntem in zona de pericol (si in acest an – n.red.), asta e ideea”, a mai spus Claudiu Cretu.

Ramane sa vedem ce se va intampla la iarna. Administratorul special al RADET, Alexandru Burghiu, a apreciat anterior pentru Ziare.com ca – in conditiile in care spera sa finalizeze inlocuirea a circa 20 de kilometri de conducta in acest an (dintr-un total de aproape 800 de kilometri care trebuie schimbati – n.red.) – se asteapta la mai putine avarii la iarna si la un necesar de apa de adaos mai mic decat anul trecut.

Deja, spune Burghiu, a reusit sa scada acest necesar de apa de adaos.

„In concret, din iarna am iesit cu adaos de 1.686 metri cubi pe ora (de apa de adaos – n.red.) injectati in retea pentru mentinerea debitului si a presiunii. Astazi (la jumatatea lunii septembrie – n.red.), in aceleasi conditii avem adaos de 1.178 metri cubi”, a precizat luna trecuta pentru Ziare.com Alexandru Burghiu.

Administratorul special al RADET a admis, insa, ca dupa ce va incepe furnizarea de agent termic, necesarul de apa de adaos va creste. Cu cat va creste, nimeni n-ar putea spune cert.

Una peste alta, un lucru e cert: din cauza ca sistemul de termoficare e invechit si reabilitarea lui merge foarte greu, bucurestenii risca sa ramana iarna in frig, in case, ani buni de acum incolo.