Cum se vor imparti castigurile si costurile acestor zile de iarna, in sistemul energetic?

*Energia eoliana a surclasat ieri toti producatorii de energie, exportul s-a mentinut la o medie de circa 1400 MW

 Peste 25% din productia de energie electrica atinsa aseara la o ora de varf era produsa de parcurile eoliene, pe locul doi fiind carbunele, urmat de hidrocarburi. Nu intamplator, Romania s-a aflat din nou in pozitia de exportator net, media pe intreaga zi fiind undeva la nivelul de 1400 MW.In ciuda aportului considerabil al energiei eoliene in sistem (cea mai ieftina energie), pe bursa, respectiv in piata SPOT, preturile au atins un nou maxim istoric, de 450 lei/MWh, pe fondul unui consum mai scazut decat in zilele precedente. Chiar daca pretul energiei electrice pe pietele din Ungaria, Cehia si Slovacia a scazut ieri, in medie cu doi euro/MWh, Romania a continuat sa aiba cea mai ieftina energie. Prin comparatie insa cu anul trecut, cand am avut o perioada de frig in luna ianuarie de cel mult zece zile legate, in acest an lucrurile au stat cu totul altfel. Si costurile vor fi pe masura.

Va propunem o scurta comparatie cu perioada similara din 2015, cand in urma a zece zile de ger incercam sa facem o evaluare a comportamentului sistemului energetic national si, in acelasi timp ne puneam intrebarea legata de suportabilitatea costurilor crescute. Cine le va plati, ne-am intrebat la vremea respectiva? In 2017 am debutat mult mai spectaculos din punct de vedere al frigului si mai spectaculos din punct de vedere al productiei, consumului si pretului energiei electrice sau gazelor naturale. Sa ne amintim.

“Romania a trecut cu brio cele aproape zece zile de ger din luna ianuarie, atat din punct de vedere al aprovizionarii cu energie electrica cat si din punctul de vedere al aprovizionarii cu gaze. Chiar daca sistemul national de transport gaze a avut ceva emotii, consumul crescand de la o medie de iarna de 50 milioane metri cubi pe zi la peste 62 milioane metri cubi pe zi, importurile suplimentare, oprirea unor instalatii, extractia din depozite au facut sa nu intram in colaps. Cu speranta ca o asemenea perioada de ger nu va mai veni in iarna asta, normal ar fi ca in cateva zile sa tragem linie si sa vedem cat ne-a costat mobilizarea asta generala, atat pe partea de alimentare cu energie, cat si pe cea de alimentare cu gaze naturale. Si dupa ce vom cunoaste costurile reale, ar fi normal sa stim si cum au fost repartizate ele pe categorii de producatori, dar mai ales de consumatori”, am scris in urma cu un an.

Prin comparatie, in acest an, consumul de gaze a depasit frecvent nivelul de 72 milioane metri cubi/zi, nu au fost oprite instalatii cu mare consum, in schimb importurile precedente perioadei de frig au crescut cu peste 600%. In fapt, credem ca asta ne-a salvat. Pe de alta parte, in domeniul energiei electrice, au fost putine momentele in care am depasit (anul trecut) un nivel al productiei de 11.000 MW, la un consum care s-a apropiat de un maxim de 9.000 MW. In schimb, in aceste zile din 2017 productia s-a situat constant in jurul a 11.000 MW, in timp ce consumul a trecut putin peste 9.000 MW. Noutatea absoluta a fost insa exportul. La acest capitol am excelat in 2017, prin comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Urmeaza sa vedem consecintele, fiind prea devreme sa facem anticipatii. In acelasi timp, in 2016 nu s-a pus problema unei crize energetice, asa cum se pune acum, in schimb sistemul national de transport gaze a trecut prin niste emotii cunoscute insa doar de catre cei ce activeaza in sistem. In 2017, avertismentele de criza si in sistemul national de gaze au aparut inca de la aparitia gerului.

Presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, Iulian Iancu, declara anul trecut ca ” Romania a importat zi gaze din Rusia la un pret mai mic decat cel al gazelor din productia interna“, pentru a-si putea acoperi diferenta de consum suplimentara, de circa 5-6 milioane metri cubi/zi. Pe de alta parte, reprezentantii ELCEN Bucuresti, cel mai mare producator de energie termica din tara si unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Romania, afirmau ca in acele zile de ger ” consumul de pacura a fost de aproximativ 1.500 de tone/zi. De inceputul perioadei de ger, consumul mediu pe zi in instalatiile duale a fost de aproximativ 1.000 de tone.” Transparenta, bat-o vina, functiona anul trecut. Pentru acest an nu avem nici o declaratie si nici o estimare a consumurilor din partea autoritatilor. Pe ce baza sa facem atunci calcule in ceea ce priveste valoarea facturii finale?

Ar trebui sa primim raspunsuri intr-un timp foarte scurt, caci altfel putem intra la banuieli de aranjamente nu tocmai favorabile consumatorilor romani. Poate nu stiti, stimati, cititori, dar am mai trecut prin perioade de maxima “discretie” din partea autoritatilor, care s-au soldat in final cu castiguri imense pentru anumiti operatori, fie din domeniul gazelor, fie din domeniul energiei electrice. Inca odata, atunci cand cineva castiga peste normal, cineva pierde inevitabil. Om fi noi perdantii, consumatorii? Mai mult ca sigur, dar macar sa stim pe ce baza?