Cum vede Agentia europeana de reglementare in energie modificarile aduse legii energiei electrice si gazelor naturale din Romania

Disputele pe margine modificarii Ordonantei 64/2016 si implicit a Legii energiei si gazelor continua, una dintre cele mai controversate decizii fiind aceea de a ramane in piata o singura platforma de tranzactionare, asa cum se intampla si in cazul energiei electrice. Desigur, respectiva platforma (operator de piata) a fost desemnata OPCOM, in conditiile in care pana acum Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie din Romania (ANRE) a licentiat si Bursa Romana de Marfuri, pe platforma careia s-au desfasurat de altfel majoritatea tranzactiilor bursiere de gaze. Consiliul Concurentei a avut initial o pozitie de contestare a modificarilor aduse la Ordonanta 64, pentru ca, ulterior, pozitia sa fie mult mai nuantata, in sensul in care poate ramane un singur operator de piata cu conditia ca acesta sa fie performant. Am fost curiosi care este punctul de vedere al Agentiei de reglementare europene in domeniu, motiv pentru care am trimis acesteia un set de intrebari cu referire la deciziile luate de legislativul din Romania. Aseara am primit aceste raspunsuri, motiv pentru care le facem publice astazi, fara nici un comentariu adiacent. Vom reveni insa asupra subiectului, caci lucrurile sunt intr-o continua miscare. 

Intrebare 1: Sustinatorii ideii unui operator unic de piata afirma ca o rezolutie a Parlamentului European – P8_TA (2015) 0444 incurajeaza infiintarea unui Punct Virtual de Tranzactionare, gestionat de un operator de piata unic, pentru tranzactiile cu gaze naturale. Sunteti de acord cu acest punct de vedere? 

Raspuns: Rezolutia acopera mai multe aspecte legate de domeniile energetice ale UE din punct de vedere general (reducerea emisiilor de CO2, integrarea pietelor energetice, eficienta energetica, investitiile in infrastructuri, SoS).Nu am regasit afirmatia indicata in cuprinsul rezolutiei mentionate (http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2015-0444 + 0 + DOC + XML + V0 // RO) 

Intrebare 2: Exista vreun regulament european, in masura in care cunoasteti acest lucru, care impune existenta unui operator de piata unic (fie el pentru pietele nationale de energie electrica sau gaze)? 

Raspuns: In regulamentul UE nu exista nicio referire la specificatiile privind aspectele structurale si / sau operationale ale unui Punct Virtual de Tranzactionare (PVT), cu exceptia prevederilor codului de retea de echilibrare privind calendarul si detaliile notificarilor de tranzactionare in PVT. Regulamentul UE ofera libertate fiecarei zone europene de intrare-iesire pentru a stabili cel mai bun model pentru un PVT, pentru a asigura accesul si tratamentul nediscriminatoriu al jucatorilor, transparenta, concurenta etc. Conceptul de PVT deriva direct din prevederile celui de-al treilea pachet energetic, care stabileste crearea sistemelor angro de intrare / iesire a gazelor naturale, spre deosebire de sistemele point-to-point existente anterior in majoritatea tarilor UE. Un PVT este un loc virtual (virtual,nufizic), care permite participantilor de pe piata sa transfere proprietatea volumelor de gaze in fiecare zona de intrare-iesire la nivel de gros. Nu este legat de niciun punct fizic (de ex. punctele de interconectare, punctele de stocare etc.). In termeni practici, ceea ce am observat este ca, in Europa, PVT este locul unde, pe o singura zona de intrare-iesire, tranzactiile cu gaze sunt comunicate prin notificari comerciale fie catre un Operator de Sistem de Transport (OTS) fie catre un operator tert care actioneaza in numele unui OTS. Retineti ca notificarile comerciale sunt diferite de nominalizarile fizice de capacitate (informatiile transmise de shipperi catre OTS cu privire la utilizarea capacitatii rezervate). Aceste tranzactii pot fi efectuate: OTC (bilateral sau prin brokeri si alti intermediari) sau pe platforme centralizate (de exemplu : burse sau platforme de echilibrare – acolo unde exista).Dupa cum se poate observa din exemplele redate in prezentarea noastra de anul trecut a PVT in tarile SUD-SUD-EST Europene (paginile 30 si 31 din raportul de monitorizare a pietei :http://www.acer.europa.eu/official_documents/acts_of_the_agency/publication/acer%20market%20monitoring%20report%202015%20-%20gas.pdf[2]), in Austria, Italia, Republica Ceha, Slovenia si Slovacia, PVT-urile sunt singurele locuri in care transferul titlurilor de gaz este permis.Aceasta inseamna ca toate tranzactiile efectuate:         * OTC (prin intermediari sau doar bilateral)        * pe burse        * pe platforme de echilibrare (daca este permisa de reglementari) sunt inregistrate la PVT. In toate celelalte tari SUD-SUD EST Europene transferul titlurilor de gaz este posibil si la flansele si / sau la punctele de depozitare / GNL, dar inca in aceste tari doar tranzactiile la flansa nu necesita inregistrarea in PVT, in timp ce toate celelalte tranzactii trebuie inregistrate la PVT. Numai in România inregistrarea tranzactiilor la PVT nu este obligatorie, deoarece PVT este folosit in principal ca platforma de echilibrare de catre OTS. In toate celelalte state membre ale UE din restul Europei, dupa cunostintele noastre, PVT este locul in care sunt inregistrate volumele legate de tranzactiile cu gaze in fiecare zona de intrare-iesire. Tranzactiile pot fi efectuate: OTC (bilateral sau prin brokeri), pe burse, pe platforme de echilibrare (daca exista), insemnand ca mai multe locatii pot fi folosite pentru a schimba proprietatea gazului intr-o zona de intrare-iesire. 

Intrebare 3: Credeti ca existenta unui operator de piata vs. mai multi operatori de piata va stimula concurenta, va spori lichiditatea si va furniza semnale de pret in piata relevante? 

Raspuns: Din nou, functiile operatorului PVT (registrul pentru toate tranzactiile efectuate pe mai multe platforme) difera de functiile unui operator de piata.

Intrebare 4: Care ar fi recomandarea dvs. pentru dezvoltarea pietei gazelor naturale din România?

Raspuns: Pe baza experientei noastre cu privire la monitorizarea implementarii codurilor de retea in statele membre UE, inclusiv in România, recomandam urmatoarele:

* Continuati cu o revizuire „de jos in sus” a Codului retelei de echilibrare, cât timp lipseste implementarea sa;

* Finalizati implementarea Codului retelei- Mecanismul de alocare a capacitatilor

* Finalizati implementarea instructiunilor privind procedura de gestionare a congestiilor, deoarece masurile CMP nu au fost puse in aplicare in 2016.

ACER doreste sa puna in aplicare pentru prima data Codul retelei de interoperabilitate si recomandam ca acordurile privind interconectarea sa fie implementate cu atentie de catre OST si sa fie monitorizate de catre autoritatile nationale de reglementare.