Din ciclul vizitelor de lucru pe santierele patriei: ministrul energiei ia la cunostinta despre gloria Hidroelectrica

In timp ce Fondul Proprietatea si-a exprimat „dezamagirea” in ceea ce priveste numirea noului Directorat interimar de la Hidroelectrica, ministrul Energiei, Toma Petcu, a pornit o serie de vizite de lucru la principalele uzine hidroelectrice ale societatii, in principal la acele care au programe de investitii in derulare. Dupa perioada de insolventa, cand lucrarile de investitii si mentenanta au stagnat in mare masura, Hidroelectrica se afla in situatia in care trebuie sa demareze un amplu proces de retehnologizare a principaleleor obiective de productie, beneficiind si de banii necesari (in cazul in care nu pune Guvernul ochii pe ei). Speram ca aceste investitii in valoare de sute de milioane de euro sa nu aiba soarta autostrazilor, unde licitatiile sunt blocate inca din faza studiului de fezabilitate. Prezentam mai jos comunicatul Hidroelectrica in legatura cu vizita ministrului energiei la anumite centrale ale Hidroelectrica, nu atat pentru ca asta ar semnifica ceva, cat mai ales pentru istoricul respectivelor centrale:

„Ministrul Energiei, Toma-Florin Petcu, impreuna cu Presedintele Directoratului Hidroelectrica Bogdan-Nicolae Badea, au efectuat in perioada 7 – 8 iulie 2017 o vizita de lucru la Uzinele Hidroelectrice Vidraru si Sibiu pentru a verifica starea functionala a obiectivelor hidroenergetice aflate in exploatare, precum si stadiul lucrarilor la proiectele de investitii aflate in derulare.

Vineri, 7 iulie, vizita a debutat la Sucursala Curtea de Arges, cu bazinul hidrografic al Raului Arges, situat la sud de Carpati, care constituie unul din cele mai importante bazine hidrografice ale tarii, avand o suprafata de 12.500 kmp. Cu această ocazie, reprezentantii Hidroelectrica au facut o prezentare a amenajarii hidroenergetice Vidraru la blocul de comanda al centralei, unde s-au purtat si discutii tehnice cu privire la constructiile hidrotehnice si echipamentele aferente.

Centrala hidroelectrica Vidraru a fost pusa in functiune acum peste 50 de ani, mai exact in data de 9 decembrie 1966 si reprezinta cel mai important obiectiv aflat in administrarea sucursalei. Au fost inspectate amplasamentul centralei, dar si galeria de acces in centrala subterana, sala masinilor cu cele patru hidroagregate si panourile de automatizare comanda si control aferente, la camera de comanda a centralei.

Barajul Vidraru, la momentul inaugurarii, situat pe locul 5 in Europa si pe locul 9 in lume printre constructiile similare, este un baraj din beton cu dubla curbura, avand inaltimea de 166,6 m si lungimea la coronament de 307 m. Aici au fost inspectate barajul propriu-zis, dar si echipamentele hidromecanice aferente golirilor de fund nr. 1 si 2, precum si echipamentele hidromecanice de la priza energetica. Pentru realizarea barajului au fost necesari 480.000 mc de beton. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc, o suprafata de 870 ha si o lungime de 14 km. In centrala subterana, amplasata la 104 m sub nivelul albiei raului Arges, se afla cele 4 turbine Francis verticale de cate 55 MW.

La finalul vizitei s-au purtat discutii cu privire la stadiul proiectului de retehnologizare al centralei Vidraru. In prezent, se afla in curs de revizuire documentatia tehnico-economica pentru derularea unei noi proceduri de achizitie. Valoarea proiectului este de 82.000.000 euro, iar durata totala a executiei 54 de luni. In cadrul proiectului este preconizata inlocuirea majoritatii echipamentelor amenajarii (centrala, baraj, galeria de aductiune si galeria de fuga).

In data de 8 iulie, Ministrul Energiei, Toma-Florin Petcu insotit de Presedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan-Nicolae Badea, au continuat vizita la obiectivele hidroenergetice din judetul Sibiu, administrate de catre Uzina Hidrocentrale Sibiu. Primul obiectiv de investitii vizitat a fost centrala hidroelectrica Racovita, unde au fost prezentate stadiile fizice ale lucrarilor, precum si problematica infrastructurii conexe amenajarii hidroenergetice. Impreuna cu coordonatorii proiectului au fost identificate, in teren,  solutii de continuare a lucrarilor in vederea atingerii parametrilor nominali ai centralei.

Concluzia intalnirii a fost ca Hidroelectrica va prezenta Ministerului Energiei un plan complex privind graficul de executie fizic si valoric al lucrarilor rest de executat, promovarea de urgenta a documentatiilor de expropiere pentru cauza de utilitate publica pentru terenurile aferente acumularii, precum si o lista de solutii ce vor fi promovate in proiecte comune cu alte ministere si institutii publice implicate.

Dupa vizita amenajarii hidroenergetice Racovita, delegatia s-a deplasat in amenajarea hidroenergetica  Sadu. Aici au fost inspectate centralele hidroenergetice Sadu I, Sadu II si Sadu V, unde a fost prezentata situatia operativa in exploatare a acestora, precum si planul de retehnologizare a hidroagregatelor si de modernizare a echipamentelor hidromecanice ale barajului lacului de acumulare Sadu 2. 

Amenajarile hidroenergetice de la Sadu I şi de la Sadu II au fost proiectate si realizate sub directa indrumare a celebrului Oskar von Miller, fondatorul in 1883 al companiei Edison, redenumita AEG, care a pus bazele sistemului energetic din Germania. Centrala hidroelectrica Sadu I a fost pusa in functiune in anul 1896. Ca urmare a cresterii consumului de energie electrica in zona, in anul 1905 a inceput constructia centralei de la Sadu II, situata la 5 km in amonte de Sadu I. Punerea in functiune s-a realizat doi ani mai tarziu, in 1907. Barajul, care a fost primul baraj romanesc din beton, de greutate, in arc, are o lungime de 78 m si o inaltime maxima de 15 m, construindu-se astfel un lac cu o capacitate de 200.000 mc. Aici s-a realizat si una dintre primele interconexiuni din tara intre centralele Sadu II si Sadu I.

Avand in vedere importanta deosebita a centralei Sadu I pentru patrimoniul istoric energetic national, Ministrul Energiei a recomandat conducerii Hidroelectrica analizarea includerii acesteia in circuitul muzeal, cu acces liber al publicului interesat de traditia energetica romaneasca si desfasurarea de lucrari cu caracter didactic ale elevilor si studentiilor. Functionarea neintreruptă de peste 120 de ani a centralei Sadu I si de peste 110 ani a centralei Sadu II, precum si a celorlalte obiective hidroenergetice se datoreaza efortului conjugat al oamenilor care, pe parcursul a unui secol si mai bine, au contribuit la nasterea, mentinerea si dezvoltarea sectorului hidroenergetic romanesc. Pentru ca acest sector, pe langa importanta si utilitatea sociala a serviciilor si a produselor sale, se exprima si se legitimeaza prin traditie, experienta si mai ales calitatea remarcabila a oamenilor sai, caracterizati de o capacitate de sacrificiu incredibila, verificata si confirmata de nenumarate ori, care pentru ei inseamna doar destin, devotament si un modest titlu de glorie”.