Energia solara, resursa majorara in procesul de decarbonizare cu o conditie: adaptarea retelelor si stocare

Energia solară este esențială pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României și pentru contribuția la traiectoria privind neutralitatea climatică a Uniunii Europene (UE) până în anul 2050. Inițiativa REPowerEU a stabilit obiective ambițioase, vizând peste 320 GW capacitate instalată de energie solară (PV) până în 2025 și aproximativ 600 GW până în 2030. Printre motivele prioritizării energiei solare se numără rentabilitatea acesteia, ușurința cu care poate fi instalată și creșterea finanțării alocate din surse publice. Documentele strategice ale UE, precum Strategia privind energia solară, revizuirea Directivei privind energia din surse regenerabile (RED III) și Planul Industrial al Pactului Verde subliniază rolul esențial al energiei solare în atingerea obiectivelor europene.

În anul 2022, capacitatea instalată de energie solară din România era de 1,8 GW, ceea ce reflectă o creștere modestă în ultimii ani, comparativ cu țări din regiune precum Ungaria (4,2 GW) și Polonia (12,2 GW). Dezvoltarea energiei solare în România a fost constrânsă de mai mulți factori, precum lipsa predictibilității legislației, întârzierile privind conectările la rețele și procesele birocratice. Aceste provocări au încetinit ritmul de expansiune, majoritatea capacității instalate fiind realizată între 2010 și 2016, pe fondul schemei de sprijin prin certificate verzi.

Recent, în contextul unor ținte europene mai ambițioase privind decarbonizarea, România a recunoscut importanța energiei eoliene și a făcut pași importanți pentru a sprijini dezvoltarea acesteia. Cea mai recentă variantă a Strategiei Energetice a României arată angajamentul privind extinderea capacității instalate în energie solară, vizând 8,2 GW până în 2030, 21,1 GW până în 2040 și 33,3 GW până în 2050.

Printre inițiativele importante se numără schema Contractelor pentru diferență (CfD), dezvoltată cu scopul de a sprijini proiectele solare și eoliene onshore. Schema a fost publicată în anul 2024 și are o  valoare de 3 miliarde de euro, finanțată din Fondul de Modernizare (FM) până în 2030. Aceasta vizează instalarea a 5 GW de capacități noi prin intermediul a două licitații: 1,5 GW în 2024 și 3,5 GW în 2025.

În plus, România alocă 2 miliarde de euro pentru sprijinirea dezvoltării energiei solare în perioada următoare principalele surse de finanțare fiind FM, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ) și schemele finanțate de Agenția Fondului pentru Mediu (AFM). Această sumă este distribuită astfel: 430 de milioane de euro pentru dezvoltarea de centrale electrice fotovoltaice (la scară utilitară), 1,4 miliarde de euro pentru centrale electrice fotovoltaice pe acoperișuri și 104 milioane de euro pentru capacități de fabricare.

Capacitatea instalată a prosumatorilor din România a atins aproximativ 1,4 GW la sfârșitul anului 2022 și se estimează că va depăși 2 GW până la finalul anului 2024. Numărul prosumatorilor a crescut de la aproximativ 40.000 în 2022 la peste 110.000 până la sfârșitul anului 2023. Această creștere a fost determinată de efectele crizei energetice și de majorarea finanțării din surse publice destinate prosumatorilor.

Pentru referință, acest document estimează un necesar de capacitate instalată de 1,23 GW  în centale electice fotovoltaice pentru a acoperi consumul de energie electrică al gospodăriilor din Municipiul București, pentru un consum de 1,5 TWh în anul 2023. Totuși, având în vedere natura intermitentă a producției de energie solară, integrarea unor soluții eficiente de stocare devine tot mai importantă. Astfel, estimăm că va fi necesară o capacitate de stocare de 2.911 MWh, echivalentă cu cea a bateriilor pentru 50.600 de vehicule electrice Tesla Model Y. În plus, pentru a optimiza consumul de energie electrică pe tot parcursul anului, tehnologiile alternative de stocare, precum stocarea sezonieră a hidrogenului regenerabil, ar trebui luate în considerare pe termen mediu și lung.

În ciuda progreselor recente, rămân o serie de provocări în ceea ce privește creșterea capcității de energie solară în România. Cele mai importante dintre acestea sunt constrângerile legate de capacitatea rețelei și dezechilibrele cu care se confruntă prosumatorii, lipsa predictibilității calendarului de implementare a fondurilor UE și întârzierile în transpunerea legislației UE. Abordarea acestor provocări este esențială pentru accelerarea adoptării energiei solare. Pentru a valorifica pe deplin potențialul energiei solare și a asigura un sector energetic robust și sustenabil, recomandăm:

1. Alinierea țintelor privind sursele de energie regenerabilă (SER) la obiectivele climatice ale UE.Creșterea țintelor privind energia regenerabilă la nivel național în conformitate cu recomandările Comisiei Europene pentru a îndeplini obiectivele climatice ale UE.
2. Prioritizarea stocării energiei.Investiți în soluții de stocare a energiei alături de centralele solare – și eoliene – pentru a gestiona natura intermitentă a energiei solare și pentru a spori stabilitatea rețelei.
3. Asigurarea predictibilității legislației.Instituirea unui cadru legislativ stabil și predictibil pentru a atrage și a păstra investitorii prin reducerea incertitudinii și implicit a potențialelor costuri suplimentare suportate de aceștia.
4. Elaborarea și respectarea unui calendar clar și transparent pentru viitoarele cereri de finanțare pentru energia solară.Crearea și respectarea unui calendar multianual transparent pentru cererile de finanțare prin programele asociate PNRR și FM.
5. Atragerea investițiilor în lanțul valoric fotovoltaic.Încurajarea investițiilor pe parcursul întregul lanț valoric, de exemplu, producția de panouri, instalarea și întreținerea, inclusiv dezvoltarea de software pentru a facilita integrarea sistemelor, pentru a sprijini creșterea și inovarea la nivelul acestui sector.