Exclusiv: Din nou despre Insolventa Hidroelectrica si pericolele acestei decizii

Opinia specialistului

La aproape doua luni de la declararea insolventei celui mai important producator de energie din Romania, intr-un an in care statul s-a obligat in fata FMI si a Comisiei Europene sa vanda pachete minoritare de actiuni la principalele companii ale statului, aceasta actiune premeditata (vom demonstra de ce folosim acest termen) continua sa produca efecte asupra societatii, unele dintre ele cu bataie pe termen mult mai lung. In contextul in care peste starea de insolventa s-a luat si decizia de forta majora pentru aceeasi societate, lucrurile se complica si mai mult. Convinsi ca orice opinie a specialistilor din energie poate veni in sprijinul producatorilor romani, dar mai ales pe fondul unei lipse totale de reactie a statului la situtia aparuta, Energy-Center isi propune realizarea unui sir de analize economice, in speranta ca acest demers nu este in van. Analizand, in articolele precedente, istoria contractelor Hidroelectrica cu baietii destepti si cum s-a ajuns la rezilierea majoritatii acestor contracte, consideram ca a venit momentul analizei impartiale si obiective asupra viitorului „Perlei Coroanei”, cum a fost considerata adesea societatea Hidroelectrica.

DATE GENERALE

Actionari :  statul 80,01 % si Fondul Proprietatea cu restul.

In 15 iunie a fost declarata insolventa;

In 20 iunie tribunalul a aprobat insolventa la cererea debitorului, desi nu erau intrunite conditiile insolvabilitatii;

In 27 iunie, in fata MECMA, Remus Vulpescu (presedintele Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie-OPSPI) a asigurat sindicatele ca nu se vor face concedieri la Hidroelectrica si ca patrimonial nu se va dezmembra pe bucati, printr-o eventuala vanzare de active;

In 06 august Hidroelectrica cere aplicarea fortei majore la seceta.

ACTIUNILE ADMINISTRATORILOR

20.06, Hidroelectrica solicita ANRE majorarea tarifului energiei destinata pietei  reglementate (aproape 50% din productia hidro)  de la 72 lei/MWh la 125 lei/MWh, invocand pretul de cost, care ar fi in jurul a 125 lei/MWh.

Remus Vulpescu, presedintele OPSPI, a motivat cererea prin scaderea cu 10% a cifrei de afaceri in 2011, a cashflow-ului cu 27% si a faptului ca datoriile mai mari de 90 de zile ale Hidroelectrica au ajuns la 470 de milioane de lei. Pierderile financiare au fost si ele de 27 de milioane de euro in 2011 si de 25 de milioane de euro in 2012. Vulpescu a fost numit si administrator special al Hidroelectrica, de catre actionari, astfel ca va conduce operatiunile companiei pe timpul procesului de reorganizare.

CONSIDERATIILE ANALIZEI

Din analiza situatiei creditorilor rezulta ca nu era niciun pericol de declarare a falimentului, deorece majoritatea creditorilor erau componente administrative ale propritarului, adica statul roman. Spre exemplu: 12,25 milioane lei credit Transelectrica (nota: LEGEA 85, Art 27, aliniatul 4 metioneaza ca “introducerea prematura, cu rea credinta de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului  pentru prejudiciile suferite).

Dincolo de aceasta chestiune, ne intrebam cum au fost luate urmatoarele decizii si, mai ales, pe ce baza concurentiala a fost selectata firma Euro-Insol, in postura de administrator judiciar al Hidroelectrica?

A urmat reluarea negocierilor cu baietii destepti, in conditiile in care nici un contract cu acestia nu era sub costurile declarate de productie, respectiv de 125 lei/MWH (ANEXA 3).

Din analiza contractului cu ENERGY HOLDING am realizat ca nu exista nici o clauza de secretizare a contractului.

Calcului nerealizarilor finaciare, pe care Remus Borza, administratorul special, le defineste fals ca fiind „pierderi” este gresit. Pretul nu se calculeaza in comparative cu PZU (Piata pentru Ziua Urmatoare), ci cu media a circa 20 contracte din PCCB (Piata Contractelor Bilaterale). Asa stand lucrurile, diferenta este mult mai mica. Pretul mediu in 2010 a fost 166 lei/MWh. In justificarea neacordarii ajutorului de stat conform art 107, din TFUE ROMANIA, s-a motivat ca nu este nimic preferential, daca Hidroelectrica a vandut peste costul de 125 lei/MWh. Deci, situatia este aceeasi si in cazul contractelor cu baietii destepti.

Justificarea prelungirii contractelor pana in 2015, sau 2018, prin anexa 18, nu s-a facut cu majorarea pretului!! (anexa 18 la contractul cu Energy Holding).

Concluzia este ca Jutitia a aprobat o cerere de insolventa, desi nu exista o motivatie serioasa.

Mai mult decat atat, Insolventa a escamotat listarea la bursa evitand transparentizarea costurilor.

La un moment dat, pe vremea cand Gheorghe Pogea era vice-premier, mai multe case celebre de avocatura au studiat contractele si au ajuns la concluzia ca rezilierea atrage procese, in urma carora Hidroelectrica risca sa plateasca daune importante „baietilor destepti”. Aşa ca, la vremea respectiva, tema rezilierii lor a fost eliminata. Cu ce s-a schimbat situatia dupa cativa ani?

Costurile de productie invocate de administratia Hidroelectrica sunt alterate in bilanturi de cumpararile de energie de la producatorii scumpi. In realitate, acest fapt a fost impus de ANRE pentru echilibrarea pietei de energie, existand posibilitatea ca toate costurle de productie sa fie mult mai mici. Tocmai din acest motiv se impune expertizarea lor analitica.

Cerere de crestere a tafiului reglementat nu s-a bazat pe costuri expertizate de productie, ci pe bilant contabil alterat de cumpararile de energie.

Sa trecem mai departe. Art 19, aliniatul 8, din LEGEA INSOLVENTEI, cere administratorului judiciar o depunere anticipata a unei polite de asigurare la malpraxis: “inainte de desemnarea sa adminstratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala prin subscrierea unei polite de asigurare valabila, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate de indeplinirea atributiilor sale Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale“.

Nu se justifica “forta majora“ in caz de seceta deoarece este un caz de clauza contractuala defecta si nu de forta majora reala.

La data insolventei comerciantii nu erau creditori, dar prin dizolvarea contractelor au devenit. (ANEXA 1)

Nu stim care este valoarea de piata a patriomoniului HIDROELECTRICA.

(va urma)