Exclusiv: Energy-Center prezinta in premiera cum se formeaza pretul gazelor importate (II)

2. Contracte pe termen lung versus contracte pe termen scurt in servicii (transport, inmagazinare)

Infrastructura de gaz din multe tari europene a fost proiectata unitar productie-transport-distributie, gandita ca sistem unitar care creaza valoare adaugata si ulterior separata, fara a se identifica valoarea adaugata a fiecarui element care compune acest sistem.

Separarea activitatii a determinat aparitia unor mecanisme prin care tarifele se determina pe metoda costului mediu.

Depozitele de inmagazinare s-au construit cu scopul de a asigura exploatarea in banda a sondelor (achizitia in banda a gazelor din import), surplusul de gaze de pe perioada verii fiind depozitate si consumate iarna, cand exista un deficit pe piata. Aceasta determina valoarea intrinseca pentru care au fost construite depozitele si care se reflecta prin tarife determinate pe baza costului mediu. Dar in momentul de fata, odata cu liberalizarea pietei pe langa aceasta valoare intrinseca a depozitelor, a mai aparut o cerinta – aceea de asigura flexibilitatea in piata – si care determina o valoare extrinseca a depozitelor.

Un element foarte clar este ca noua tendinta mondiala de renuntare la centralele nucleare si cresterea energie produse din surse regenerabile va determina o noua perspective a inmagazinarilor, in special a celor multicilu si dezvoltarea pietei secundare de capacitate. Totodata ele nu trebuie sa determine la diferente mari intre pretul de piata a gazelor in perioada de vara si cea de iarna,.

Trebuie avuta in vedere si concurenta care se intrezareste cu folosirea LNG-ului pe piata.

Se poate de asemenea vedea ca intreruptibilitatea ca alternative a inmagzinarii s-a redus ca obtiune pe piata in ultima perioada.

3. Este gazul tranzactionat pe burse un „miracol” pe termen lung sau unul pe termen scurt?

Majoritatea pietelor de gaz au evoluat in ultimii 10 ani de la „piete inchise” la piete care se gasesc in diferite stadii „deschise”, „fizice”, „finaniare”, „lichide”. La nivel european, pietele vest europene sunt piete lichide si financiare, in timp ce cele din estul europei sunt piete inchise, sau la confluenta dintre cele inchise si cele deschise.

Fig. 13. Evolutia pietelor de gaz de a lungul timpului si caracteristicile acestora

Diferenta intre aceste piete se datoreaza in primul rand vointei de afaceri a firmelor si in plan secund factorilor politici, reglementatorilor etc. Firmele vest europene sunt astfel cele care au dat tonul si au contribuit la crearea acestor piete.

O exceptie in acest tablou o face firma MOL Ungaria, care a inteles un element esential pe o piata, mai ales in conditile unei firme mici: „Urmareste baietii destepti!” – firmele mari, care domina pietele de energie din Europa.

Fig. 14. Extensia afacerilor cu gaze naturale in ultimii 5 ani a companiei MOL

György Domokos VarghaBusiness DevelopmentExpert, MOL EnergyTrade Ltd, Connectingtraditionaland hub-influencedmarkets: Casestudyof MOL EnergyTrade Ltd., Frankfurt, 9thJune2011

Ceea ce determina un furnizor sa aleaga metoda expansiunii in mai multe piete si a tranzactionarii pe pietele spot sunt legate de riscul pe care si l asuma pe aceste piete si care este determinata de diferenta financiara intre produsul dintre pretul de vanzare si cantitatea anuala vanduta si costul de achizitie si desfacere (suma costului gazelor, costurile create de previziunile fata de ziua D-1, costul dezechilibrelor).

In momentul de fata se disting trei mari trenduri la nivel Vest European, urmare a dezvoltarii pietelor lichide si financiare.

• Marii producatori au tendinta de a vinde direct catre consumatorii finali industriali si operatorii de distributie;

• Marii consumatori au tendinta de a cumpara direct de la producatori;

• Intermediarii isi reduc activitatile la nivelul speculativ pe Hub

Principalii castigatori vor fi :

1. Producatorii:

• Preturile sunt mari din nou;

• Globalizarea pietei gazelor naturale permite gestionarea portofoliului de clienti

• Elimina nefericirea operatorilor depozitelor de inmagazinare si a conductelor magistrale din interiorul UE

2. Clientii

• Competitia, costul redus al flexibilitatii si preturile mici fata de cele din contractele pe termen lung de import

Principalii pierzantii: importatorii, intermediarii mari

Cateva intrebari fundamentale se ridica:

• Poate Europa accepta implicarea marilor producatori in noi companii integrate pe piata gazelor naturale? Aceasta dupa ce Directivele europene au impus unbundlingul!

• Livrarea directa de la producator la consumator, nu va afecta chiar lichiditatea fizica a Hub-urilor, conducand la reducerea avantajelor acestor mecanisme pe termen lung?

• Exista posibilitatea pastrarii indexarii dintre pretul petrolului si gaz natural si introducerea unui “stop loss” la nivelul pretului de pe Hub – Law of One Price?