FT: Va zdrobi criza energetică industria europeană? 5 industrii consumă 80% din gaz.

În timp ce producătorii europeni caută soluții pentru iarnă lungă și grea care îi așteaptă, patronatele și politicienii se tem de un val de dezindustrializare din cauza crizei energetice profunde cu care se confruntă UE, notează Financial Times, într-o amplă analiză pe tema efectelor pe care prețul gazelor și energiei electrice îl are asupra industriei.

Industria europeană angajează aproximativ 35 de milioane de oameni, echivalentul a circa 15% din populația activă. Reprezentanții principalelor industrii europene au avertizat la începutul acestei luni cu privire la impactul economic potențial devastator al crizei energetice.

„Prețurile în creștere ale energiei determină în prezent o scădere alarmantă a competitivității consumatorilor industriali de energie din Europa”, se arată într-o scrisoare semnată de Masa Rotundă Europeană pentru Industrie și transmisă către Ursula von der Leyen, președinte al Comisiei Europene, și Charles Michel, șeful Comisiei Europene. Consiliu. Fără acțiuni imediate pentru limitarea impactului prețurilor asupra marilor consumatori de energie, „daunele vor fi ireparabile”.

La suprafață, companiile industriale europene par să facă față – vorbesc despre măsurile de economisire a energiei pe care le pun în aplicare și despre reducerea altor costuri sau găsirea unor surse alternative de energie mai ieftină.

În realitate însă există multe dovezi ale unor reduceri semnificative ale producției în unele sectoare, din cauza penuriei de energie, chiar înainte de începerea iernii. Reprezentanți din industria chimică, a îngrășămintelor sau a ceramicii au avertizat că riscă să piardă cotă de piață și ar putea fi forțați să mute producția în alte părți ale lumii în care energia este mai ieftină și mai disponibilă.

Politicienii europeni sunt conștienți de gravitatea situației. „Riscăm o dezindustrializare masivă a continentului european”, a comentat Alexander De Croo, premierul Belgiei.

”Apetitul” uriaș al industriei europene pentru gaz

Gazul este cea mai importantă sursă de energie pentru companiile industriale europene. Dar gazul este și o materie primă importantă folosită în industria chimică și a îngrășămintelor. În total, industria consumă aproximativ 27-28% din aprovizionarea totală a blocului, potrivit calculelor lui Anouk Honoré, director adjunct al programului de cercetare a gazelor la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.

Reducerea cu 15% a consumul de gaz, cum au convenit liderii europeni, nu este însă ușor de realizat în multe procese industriale. Aproximativ 60% din consumul de gaz industrial este utilizat pentru procese la temperatură înaltă de 500 de grade Celsius și mai sus, cum ar fi fabricarea sticlei, cimentului sau ceramicii.

„Pentru procesele cu temperaturi mai scăzute, există mai multe opțiuni de utilizare a energiei regenerabile și a pompelor de căldură”, spune Honoré. Din acest motiv, unele companii apelează la combustibili fosili, ceea ce ar putea reprezenta potențial regres a planurilor de tranziție ecologică ale UE.

Cu toate acestea, unele industrii, confruntate cu prețurile paralizante la energie și cu reducerea cererii consumatorilor, au decis că cea mai bună modalitate de a face față este pur și simplu reducerea producției, avertizează jurnaliștii străini.

5 industrii consumă 80% din gaz

Analiștii de la banca de investiții Jefferies estimează că aproape 10% din capacitatea de producție de oțel a Europei a fost inactivă în ultimele luni. ArcelorMittal, cel mai mare producător de oțel din Europa, se așteaptă ca producția din operațiunile sale europene să fie cu 17% mai mică în acest trimestru față de anul trecut, după ce a redus producția.

Eurometaux spune că toate topitoriile de zinc din UE au fost nevoite să reducă sau chiar să oprească complet funcționarea, ceea ce a dus la o pierdere de 50% din producția de aluminiu primar. Aproximativ 27% din producția de siliciu și feroaliaje a fost, de asemenea, pierdută.

Sectorul îngrășămintelor, care se bazează pe gaz ca materie primă pentru a crea amoniac, a fost, de asemenea, afectat, cu 70% din capacitate offline, potrivit Fertilizers Europe. Goldman Sachs estimează că 40% din industria chimică europeană „este expusă riscului de raționalizare permanentă”, dacă nu sunt limitate prețurile la energie.

Aceeași poveste are loc și în industria materialelor plastice, a ceramicii și în alte industrii care consumă energie. Consultancy Rhodium estimează că cinci sectoare reprezintă aproximativ 81% din cererea de gaze industriale a Europei:

• produse chimice,
• metale de bază precum oțel și fier,
• produse minerale nemetalice precum ciment și sticlă,
• rafinare și cocsificare,
• hârtie și imprimare.

Costurile energetice din Europa, de zece ori mai mari decât ale competitorilor

Producătorii europeni s-au plâns de multă timp de dezavantajul competitiv pe care îl reprezintă piața energetică fragmentată a blocului. Pe parcursul celor 10 ani până în 2020, prețurile gazelor europene au fost în medie de două până la trei ori mai mari decât cele din SUA, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Acest decalaj s-a mărit de până la 10 ori de când Rusia a început să reducă aprovizionarea.

Companiile germane, care generează 27% din producția industrială a blocului în funcție de valoare, sunt în prima linie. La începutul acestui an, peste 50% din importurile de gaze ale Germaniei au venit din Rusia, iar industria a generat puțin peste o treime din cerere.

Guvernul german a dezvăluit recent un pachet de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru a compensa costurile ridicate ale energiei pentru gospodării și afaceri. Dar producătorii germani nu exclud necesitatea unor acțiuni drastice dacă criza continuă, precum relocarea.

Și cu toate că alte țări nu au puterea industrială a Germaniei, economiile lor – și ocuparea forței de muncă – depind într-o mai mare măsură de aceasta. OCDE estimează că Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Austria Slovenia, Suedia, Finlanda și nordul Italiei au cele mai mari cote de ocupare a forței de muncă în sectoarele vulnerabile, mari consumatoare de gaze.