Gazprom si ENI contureaza viitorul coridor sudic de gaze
Grupul energetic Eni si compania rusa Gazprom au semnat marti un Memorandum de intelegere (MoU) pentru a dezvolta impreuna asa-numitul Coridorul Sudic de Gaze, din Rusia spre Europa, transmit Itar-TASS si DPA. Coridorul Sudic de Gaze, de peste 3.500 kilometri, va permite transportul a peste zece miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la zacamantul Shah Deniz II din Marea Caspica pana in Italia. Gazprom este cel mai mare exportator de gaze naturale catre Europa, unde detine o cota de piata de 34%.
“Documentul reflecta interesul celor doua companii in analizarea perspectivelor de cooperare in vederea dezvoltarii Coridorului Sudic, care va furniza gaze naturale din Rusia spre statele europene, in special spre Italia”, se arata intr-un comunicat al Gazprom. Acordul vine dupa ce, saptamana trecuta, Comisia Europeana s-a declarat satisfacuta de angajamentele prezentate de Gazprom fata de preocuparile Executivului comunitar in materie de concurenta in ceea ce priveste pietele gazelor din Europa Centrala si de Est si a invitat toate partile interesate sa isi prezinte observatiile cu privire la aceste angajamente.
“Consideram ca angajamentele asumate de Gazprom vor permite fluxul liber de gaze naturale in Europa Centrala si de Est, la preturi competitive. Aceste angajamente abordeaza preocuparile noastre in materie de concurenta si ofera o solutie orientata spre viitor, care este in concordanta cu normele UE. De fapt, ele contribuie la o mai buna integrare a pietelor gazelor naturale in regiune”, a declarat comisarul european pentru concurenta, Margrethe Vestager.
Gazprom este furnizorul dominant de gaze in mai multe tari din Europa Centrala si de Est. In luna aprilie 2015, Comisia a transmis o Comunicare privind obiectiunile in care si-a exprimat opinia preliminara potrivit careia Gazprom a incalcat normele antitrust ale UE, aplicand o strategie globala de compartimentare a pietelor gazelor din Europa Centrala si de Est.
In cazul in care Gazprom nu va respecta angajamentele, Comisia poate aplica o amenda de pana la 10% din cifra de afaceri mondiala a companiei, care in 2015 s-a ridicat la 82,9 miliarde de euro.