Incepând de anul viitor, orice nouă construcție va trebui să țină seama de regulile europene privind creșterea eficienței energetice

România nu-și mai poate permite să faca rabat de la noile reglementari europene privind creșterea eficienței energetice in ansamblurile de locuințe, cu atat mai mult cu cât aproape 8,5 milioane de clădiri funcționale astazi au fost construite inainte de 1990, cand principiile eficienței erau fie ignorate, fie marginalizate.

S-a demonstrat că in cazul clădirilor vechi pierderile energetice sunt de 2-3 ori mai mari decat in cazul clădirilor noi, iar măsurile de eficiență energetică pot reduce cu pâna la 40% consumul de energie al unei clădiri. Doar energia termică pentru incălzire și apa calda reprezintă aproximativ 70% din consumul unui imobil rezidențial. Prin izolarea termică corespunzatoare și prin implementarea unor soluții eficiente de incălzire, consumul de energie poate fi redus la jumătate.

Revenind la politica Uniunii Europene privind creșterea eficienței energetice, amintim că peste numai trei luni, in martie 2020, Romania are obligația de a transpune in legislația națională Directiva 2018/844/UE privind performanța energetică a clădirilor. In consecință, noua legislație va impune constructorilor și proprietarilor de clădiri reguli importante, precum obligația de a instala echipamente pentru alimentarea vehiculelor electrice și sisteme de automatizare și control al consumului de energie. Dar nu numai. Iată ce mai presupune noua legislație inclusiv pentru autoritățile locale:

Fiecare localitate cu o populație mai mare de 5 mii de locuitori ar urma sa aibă propriul său program de creștere a eficienței energetice, pe care il va actualiza anual. In acest sens, modelul pentru intocmirea Programului de imbunătățire a eficientei energetice aferent localitaților cu o populație mai mare de 5 mii de locuitori urmează sa fie aprobat de către ANRE. Modelul introduce, in primul rând, o structura minimală de intocmire a Programului de imbunatățire a eficienței energetice (conform cu documente similare realizate pe plan internațional), precum și chestionare de evaluare a capacitătii de management energetic local, care să ofere informații asupra bazelor de date existente și procedurilor de gestiune energetică aplicate.

Totodată, modelul ofera posibilitatea de calculare a unor indicatori de eficiență energetică, ce vor permite evaluarea și compararea performanțelor energetice locale cu valori de referință medii inregistrate la nivel european, dar și o formă de raportare unică – aceasta va permite centralizarea datelor și sinteza acestora la nivel național, in vederea evaluării impactului. Programul are o viziune pe termen de cel puțin 3-6 ani.

In cadrul Strategiei de dezvoltare locală, unul dintre obiectivele specifice este politică privind problemele energetice. De aceea, Programul de imbunătățire a eficientei energetice este un instrument important in elaborare a unei viziuni pe cel puțin 3-6 ani care să definească evoluția viitoare a comunității, ținta spre care se va orienta intregul proces de planificare energetică. Stabilirea obiectivelor in acest termen contribuie la creșterea capabilității departamentelor și structurilor de execuție aflate sub autoritatea Consiliului local al municipiului /localității de a gestiona problematica energetică și, in acelasi timp, de a adopta o abordare flexibila, orientatăa către piața și către consumatorii și producătorii de energie, in scopul de a asigura dezvoltarea economică a municipiului/localitaății și de a asigura protecția corespunzatoare a mediului.

In ultimă instanță, toate aceste masuri nu fac altceva decat să duca la reducerea costurilor cu facturile de utilități, la un mai bun control al consumului și la creșterea calității vieții in locuințe. O atenție specială trebuie îndreptată și spre școli. Ultimele studii aparute in piață arată că in Europa, peste 65 de milioane elevi și aproape 4,5 milioane profesori petrec intre 170 și 190 de zile anual la școală și aproximativ 70% din acest timp este petrecut in interiorul clasei.

„Asigurarea unui climat interior bun in școli este esențial pentru a proteja procesul educațional al copiilor și sănătatea lor. Calitatea aerului ar putea stimula performanța elevului cu până la 15%, cu un efect pozitiv asupra vitezei de lucru și al nivelului de atenție și de concentrare”, afirma Mihai Moia, Director Executiv al Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice in Clădiri (ROENEF), unul dintre partenerii implicati in proiectul România Eficientă.

La nivel european, unul din trei copii trăiește in clădiri nesănătoase, ceea ce ii expune la risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate nedorite, precum astmul, a mai spus reprezentantul ROENEF, citând datele unui studiu efectuat in domeniu – Healthy Homes Barometer 2019.

„Eficiența energetică a clădirilor este o prioritate a politicilor UE privind energia și schimbările climatice, dar și securitatea aprovizionării cu energie și combaterea sărăciei energetice. Sectorul european al clădirilor este responsabil pentru 40% din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seraă. Revizuirea Directivei privind performanța energetică a cladirilor a adus cerinte noi de promovare a infrastructurii de electromobilitate și de introducere de tehnologii inteligente in clădiri, accentuând dimensiunea de sănătate publică și de calitate a vieții pentru utilizatorii clădirilor”, spune Radu Dudău, director și co-fondator al Energy Policy Group (EPG).

NOTĂ: Acest articol face parte dintr-o campanie de informare și educare din cadrul proiectului “România Eficientă”, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ANRE, ASRO și Universitatea Politehnica București. “România Eficientă” își propune să ajute la atingerea țintelor de eficiență energetică ale României, stabilite prin Directivele UE pentru anul 2030, în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.