Incurajata de deciziile Comisiei Europene, industria nucleara din Romania readuce in actualitate programul nuclear romanesc

Decizia Comisiei Europene de a aproba ajutorul de stat si schemele de finantare pentru proiectul nuclear unguresc (Paks II), in ciuda faptului ca investitorul/finantatorul vine din Rusia, readuce in atentie si proiectul romanesc de constructie al reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, impotmolit in primul rand din cauza finantarii. Spre deosebire de Ungaria sau Bulgaria, care detin unitati nucleare de conceptie ruseasca, Romania a intrat in selectul club nuclear cu tehnologie occidentala si tot in acest concept intentioneaza sa finalizeze si unitatile 3 si 4. Mai mult, Romania dispune inca de o industrie capabila sa contribuie la dezvoltarea programului nuclear, industrie care a rezistat in ciuda lipsei de decizie a statului roman privind investitia de la Cernavoda.

Reprezentantii Asociatiei Forumul Atomic Roman (ROMATOM) sustin ca potentiala participare a industriei nucleare romanesti la finalizarea proiectului Unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda poate fi evaluata la circa 40 – 45% din valoarea totala a proiectului, ceea ce reprezinta o contributie importanta, cu impact deosebit asupra economiei nationale. Circa 20 de societati comerciale cu capital romanesc, au incercat in ultimii ani sa-si faca loby pentru a intra in programul nuclear, dar nu au avut absolut nici o sansa, atata vreme cat guvernul nu a recomandat niciodata furnizorilor externi posibilitatea de a achizitiona anumite componente si materiale de pe piata romaneasca. Guvernul Romaniei avea si are inca posibilitatatea de a recurge la modelul offset (utilizat in achizitia de tehnica militara), tocmai pentru a dirija o parte din lucrari catre firmele de profil din tara, care detin licentele speciale in domeniul nuclear. Pentru asta este insa nevoie de decizie politica si de asumare. In contextul in care energia nucleara se dovedeste o componenta de baza a viitorului mix energetic european, Forumul Atomic Roman -Romatom mai trage un semnal de alarma. Redam mai jos comunicatul Romatom:

“Forumul Atomic Roman (ROMATOM), asociatia industriei nucleare din Romania, a luat act cu satisfactie de aprobarea Comisiei Europeane (COM), in baza regulilor Uniunii Europene (UE) referitoare la ajutorul de stat, a schemelor de finantare pentru constructia celor doua noi unitati de la centrala nuclearoelectrica (CNE) Paks II din Ungaria, de tip VVER – 1200 precum si pentru extinderea cu 10 ani a duratei de viata a reactorilor de la Tihange 1, Doel 1 si Doel 2 din Belgia. In ambele cazuri, COM a evocat prevederi din Tratatul EURATOM, Art. 2(c) privind rolul UE in dezvoltarea energiei nucleare, respectiv Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene, art. 194 (2) cu privire la dreptului Statelor Membre de a-si alege mixul energetic.

La finele anului 2014, Ungaria a incheiat un contract pentru lucrari de inginerie, procurare si constructie (IPC) pentru realizarea a doua noi unitati nucleare de tip VVER-1200, model V491, pe amplasamentul existent de la Paks. Decizia privind realizarea proiectului este cruciala in contextul pregatirii inlocuirii vechilor unitati nucleare VVER-440 Model V213 (4 x 500 MW), care asigura peste 50% din necesarul de energie electrica al tarii si care urmeaza a fi retrase din functionare in intervalul 2032 – 2037. Intr-o prima etapa, COM a analizat printr-o procedura extinsa modalitatea de acordare a contractului IPC, fara organizarea unei competitii, in final inchizand la 17 noiembrie 2016 cazul de infringement deschis impotriva Ungariei.

In luna mai 2015, Ungaria a notificat COM cu privire la finantarea proiectului printr-un credit acordat de Rusia, sustinut printr-un acord interguvernamental incheiat intre cele doua tari. ROMATOM si-a exprimat punctul sau de vedere referitor la acest caz in luna februarie 2016.

Angajamentul Ungariei pentru energia nucleara reflecta tinta ambitioasa de inscriere in angajamentele globale de reducere a emisiilor de carbon, energia nucleara ramanand o parte important a strategiei energetice a tarii vecine, cu o cota de 54% in 2015, urmand a contribui cu 58% la productia de energie a tarii in 2050, dupa retragerea celor patru unitati nucleare existente. In completare la productia de energie cu emisii reduse de carbon, regenerabilele, cu o cota de 10% astazi, vor asigura in 2050 un total de 18% din productia de energie electrica

De asemenea, in luna septembrie 2016, autoritatile belgiene au notificat COM un set de masuri referitoare la prelungirea duratei de functionare a trei reactoare nucleare (Tihange 1, Doel 1 si 2 Doel) in vederea evaluarii acestora in conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. In 2014 si 2015, Belgia a incheiat doua acorduri cu Engie-Electrabel si EDF Belgia, pentru a prelungi cu zece ani durata de viata operationala a reactoare nucleare Doel 1 si 2 Doel (detinute de Engie-Electrabel) si Tihange (detinuta de Engie-Electrabel, impreuna cu EDF Belgia), insumand un efort financiar de cca 1,3 miliarde €.

Energia nucleara in Belgia asigura astazi cca. 40% din productia de energie, extinderea duratei de viata a celor trei reactoare nucleare mentinand aceasta cota pana spre anii 2030. In momentul de fata Belgia nu are in vedere constructia de noi unitati nuclere, urmand ca pana in anul 2050 sa renunta la energia nucleara. In viitor Belgia se va axa pe dezvoltarea regenerabilelor, de la 21% in 2015 la 41% in 2050, cu o crestere semnificativa a utilizarii hidrocarburilor, de la 34% in 2015 la 59% in 2050.

In ambele cazuri, dupa analize, consultari publice si investigatii, COM a constatat ca Ungaria, respectiv Belgia au demonstrat ca prin angajamentele si masurile luate evita distorsionarea pietei energiei, aproband masurile si modalitatea de finantare a proiectelor mentionate sub incidenta regulilor europene privind ajutorul de stat asa cum precizeaza comunicatele de presa al Comisiei din (1) data de 6 martie a.c. pentru proiectul Paks II din Ungaria, respectiv (2) comunicatul emis dupa cca 10 zile, la data de 17 martie 2017, pentru extinderea duratei de viata a reactorilor de la Tihange 1, Doel 1 si Doel 2 din Belgia.

Industria nucleara din Romania, prin vocea ROMATOM, apreciaza pozitia Comisiei Europene fata de proiectele nucleare din Ungaria si Belgia ca incurajatoare pentru finalizarea altor proiecte nucleare europene, inclusiv a Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, precum si extinderea duratei de viata la Unitatea 1 de pe acelasi amplasament.

Romania necesita un program major de investitii care sa inlocuiasca vechile capacitati de productie, poluante si cu eficienta economica redusa, in contextul descresterii resurselor de combustibili clasici, mentinand un mix energetic echilibrat prin care diversitatea si neutralitatea tehnologica sa joace un rol semnificativ in atingerea obiectivelor UE – asigurarea securitatii energetice la nivel national si regional, atingerea tintelor de reducere a emisiilor de carbon si mentinerea pretului energiei la cote suportabile pentru populatie. Astfel, energia nucleara in Romania cu o cota de cca 18% astazi, ar urma sa asigura cca. 31% in anul 2030, mentinand aceasta pondere pana in 2050, cu cele patru reactoare nucleare in functiune la Cernavoda, iar Unitatea 1 retehologizata ta timp. Sursele regenerabile vor reprezenta 46 – 48% in intervalul 2030 -2050, fata de 36% in 2015 (incluzand hidro).

Astfel, cele doua noi unitati nucleare de la Cernavoda vor contribui la atingerea tintelor de decarbonizare intr-o combinatie armonioasa cu sursele regenerabile, asigurand securitatea energetica, cresterea PIB-ului la nivel national, cresterea economica la nivel national si regional, crearea de noi locuri de munca, conservarea si transferul cunostintelor specifice industriei nucleare, contribuind totodata la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cca. 12.000.000 tone CO₂/an, care altfel s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.

In prezent, cele 129 de reactoare nucleare, existente in 14 dintre statele membre, genereaza aproximativ 30% din electricitatea produsa la nivelul Uniunii Europene, reprezentand 50% din electricitatea cu emisii reduse de carbon, la nivelul UE.”

Interesul industriei nationale pentru proiectul unitatilor 3 si 4 de la Cernavoda rezida in faptul ca o buna parte a a acesteia este deja parte a realizarii si asigurarii serviciilor in functionare si intretinere pentru Unitatile 1 si 2 de la CNE Cernavoda. Exista, de asemenea, si companii care nu au livrat bunuri si servicii la aceste proiecte, dar au capacitatea si calificarea de a o face, unele dintre acestea fiind deja furnizori pentru industria nucleara internationala.

Ce a mai ramas din complexul nuclear?

Lansat in anii ’80, programul nuclear romanesc urmarea ca majoritatea componentelor sa fie realizate in tara, cu exceptia celor de la primul reactor, unde participatia firmelor romanesti a fost undeva sub 20%. S-au cumparat licente, s-au obtinut autorizatii si s-au facut investitii enorme in intreprinderile ce urmau sa intre in program. Dupa 1990, prin abandonarea programului nuclear, multe din aceste intreprinderi fie au disparut, fie au renuntat la sectiile speciale. Cu toate acestea, cateva au reusit sa supravietuiasca, fiind acum in postura de a putea contribui la constructia reactoarelor 3 si 4, daca cineva din Ministerul Economiei le-ar lua in seama. Din punct de vedere al expertizei si a capacitatii tehnice de a realiza lucrari in regim de calitate autorizat, specialistii apreciaza ca se poate produce in tara circa 40% din necesar.