Ministerul Energiei a decis: stocarea energiei prioritate zero pentru România. Conferința Bucharest Energy Storage explică de ce am ajuns aici și ce avem de făcut

Într-un Raport de țară al Băncii Mondiale publicat cu câteva luni în urmă se preciza că România va ajunge până în 2030 la o capacitate de stocare a energiei electrice în baterii de 4 GW şi de peste 11 GW până în 2050. Exista însă o condișie legată de finanțarea acestor obiective, una dintre variante fiind sprijinul prin politici guvernamentale şi un anumit nivel de finanţare prin granturi.

Calea propusă de experţii BM pentru decarbonizare necesită un mix variat de surse de generare de energie electrică, ţinând seama de un grad mai mare de electrificare al întregii economii. Modelarea arată că 47% din generarea de energie electrică va proveni din surse solare şi eoliene până în 2050, iar încă 7% va proveni din energie hidraulică, 5% din hidrogen verde şi 1% din alte surse regenerabile. Astfel, cota de surse regenerabile va ajunge la 60%.

Este evident că stocarea a intrat în atenția autorităților ca o prioritate zero, cu atât mai mult cu cât funcționarea în siguranță a sistemului energetic implică probleme din ce în ce mai mari prin creșterea aportului energiei regenerabile. Publicația Energy-Center a abordat în premieră problema stocării energiei în urmă cu patru ani, când am organizat prima conferință/dezbatere pe această temă. La vremea respectivă problemele stocării erau abordate doar la nivel teoretic, legislația specifica lipsind cu desăvârșire. Ulterior am mai organizat alte două dezbateri, fără ca obiectivele surprinse de noi să fie tratate cu prioritate. Iată că presiunile apărute în sistemul energetic în ultima perioadă și mai ales perspectivele de creștere accentuată a investițiilor în energia regenerabilă determină autoritățile să ia la modul serios problema stocării. Brusc, aceasta a devenit prioritate zero.

Întrebarea este în ce fază ne aflăm, cu ce trebuie să începem, cum vom impune investitorilor în regenerabile obligativitatea stocării, care sunt costurile, cine va finanța, ce tehnologii vom alege, cum vor reacționa distribuitorii și furnizorii de energei, ce efecte va avea stocarea asupra echilibrării sistemul energetic, ce strategie are România în acest sens…?

Pentru că am fost pionerii acestor dezbateri nu avem altă soluție decât aceea de a continua și în acest sens vă anunțăm că Energy-Center.ro va organiza o nouă dezbatere pe marginea acestor probleme, în 20 noiembrie. Toate informațiile despre Conferința Bucharest Energy Storage le regăsiți pe site-ul nostru: Energy-Center.ro

Până la conferința noastră trebuie să menționăm că Ministerul Energiei începe să facă pași concreți în dezvoltarea proiectelor de stocare.

Ieri, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat cinci proiecte semnate care susțin stocarea energiei în baterii, parte din Apelul de Proiecte PNRR/2022/C6/M ENERGIE. Acestea vor contribui cu o capacitate totală de 791,48 MWh în sistemul energetic, iar sprijinul nerambursabil va fi în valoare de peste 30 milioane de euro, bani asigurați prin PNRR.

Semnarea acestor proiecte confirmă faptul că Ministerul Energiei a îndeplinit încă două jaloane din PNRR, pentru capacități de stocare în baterii și producția de panouri fotovoltaice. Sebastian Burduja, Ministrul Energiei a declarat că “România își asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic național, iar prin contractele semnate pe PNRR vom atinge deja 20% din necesarul de stocare al țării. Mai mult, prin finanțarea fabricii de panouri fotovoltaice de la Bârlad cu 33 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, începem revitalizarea industriei românești în contextul tranziției energetice”.

“România își asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic național, iar prin contractele semnate azi pe PNRR vom atinge deja 20% din necesarul de stocare al țării. Este esențial să ne asigurăm că, în viitor, sistemul energetic poate face față cererii în orele de vârf, asigurând stabilitatea sistemului energetic național și permițându-ne să beneficiem de energia verde produsă de parcurile solare și eoliene și atunci când nu străluceşte soarele sau nu bate vântul. Cu cat adăugăm mai mulți MW în capacități de producție de energie verde, deci intermitentă, cu atât mai mare este nevoia de stocare. Toate aceste investiții se vor vedea în anii următori în facturi mai mici pentru români și pentru companiile din țara noastră,” a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Proiectele semnate includ:

• Aukera Project Company Delta S.R.L. – Proiect de 299.75 MWh în Gura Ialomiței, județul Ialomița, cu un ajutor de stat de 9,890,383.23 euro.
• Baboia Solar Plant S.R.L. – Proiect de 121.92 MWh în Ogrezeni, județul Giurgiu, cu un ajutor de 6,050,889.60 euro, județul .
• HQ Plus S.R.L. – Proiect de 79.24 MWh în comuna Sânpaul, județul Mureș, cu 4,275,429.60 euro.
• Energy Capital Group S.R.L. – Proiect de 199.13 MWh în satul Iaz, județul Caraș-Severin, cu 10,713,516.80 euro.
• HQ Curat S.R.L. – Proiect de 91.44 MWh în comuna Sânpaul, județul Mureș, cu 4,933,188.00 euro.

Pe acest apel au fost depuse 118 proiecte. Au fost aprobate 38, sub rezerva încadrării în bugetul măsurii, iar pentru 13 proiecte s-au transmis deja notificările de precontractare. Aceste 13 proiecte au o valoare totală a ajutorului de stat solicitat de 73,759,052.16 euro si o capacitate instalată totală de cca 1575 MWh.

Tot astăzi, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat un contract istoric pentru sprijinirea producției de panouri fotovoltaice în țara noastră. Prin apelul I 4.3, Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al celulelor și panourilor fotovoltaice, au fost depuse cinci proiecte, dintre care trei au fost aprobate și vor beneficia de un ajutor total de 47,79 milioane euro pentru o capacitate de 1.779 MW/ an.

Contract semnat la 4 noiembrie 2024:

• S.C. HELIOMIT S.R.L. – construirea unei fabrici de panouri fotovoltaice la Bârlad, județul Vaslui, cu un ajutor de stat de 32,92 milioane euro și o capacitate de 1.500 MW / an.

“Tranziția energetică include provocări, dar și oportunități pe măsură. Miliardele de euro pe care am reușit să le atragem pentru investiții în parcuri solare noi trebuie să rămână cât mai mult în România. De aceea, e o mare bucurie să putem finanța o fabrică mare de panouri fotovoltaice la Bârlad, în județul Vaslui, cu o capacitate de 1500MW. Este a doua astfel de investiție finanțată de ministerul energiei din PNRR, după cea din Sfântu Gheorghe. A început astfel revitalizarea industriei românești, iar ambiția este nu doar să nu mai importăm toate aceste echipamente din alte zone, ci să facem din România furnizor de calitate pentru întreaga piață europeană. Sprijinul de aproape 33 de milioane de euro va însemna locuri de muncă, salarii competitive într-o zonă mai puțin dezvoltată a țării și șansa României de a beneficia din plin de tranziția energetică spre un viitor cu energie mai sigură, mai accesibilă și mai verde. Toate aceste contracte semnate cu succes sunt meritul beneficiarilor care și-au asumat investițiile, dar și meritul unei echipe de super-profesonisti de la ministerul energiei, oameni minunați cărora le mulțumesc pentru ceea ce fac în fiecare zi,” a adăugat Sebastian Burduja, ministrul energiei.