Mintea romanului de pe urma: Cu miliardele de lei risipite pentru subventii la energia termica s-ar fi putut moderniza toate sistemele centralizate din tara

Aceasta afirmatie ii apartine secretarului de stat in Ministerul Energiei, Doru Visan, care recunoaste in sfarsit ca problema incalzirii centralizate a devenit o bomba cu ceas si o gaura neagra pentru banii de la bugetul central si bugetele locale. “Avem un sistem supradimensionat, in conditiile unei sustineri financiare necorespunzătoare, deci este subfinantat in totalitate. Cheltuim foarte, foarte multi bani pe componenta de operare, care este generată de pierderi masive, de ineficienta. Daca ati avea cifrele, v-ati speria ce dimensiuni exista. Atragem bani prin subventii locale si de la bugetul de stat, prin rectificare, foarte, foarte multi. Cu banii acestia modernizam toate sistemele”, a spus Doru Visan. Intre timp, Primaria Capitalei nu stie cum sa amestece falimentarele Elcen si Radet in aceeasi oala, riscand ca aceste doua companii sa faca praf toata conceptia incalzirii centralizate, cu pagube de neestimat in momentul de fata.

Recent, PNL Bucuresti a lansat o campanie de informare si constientizare asupra problemelor generate de termoficarea din Capitala si dezbatere a solutiilor propuse. Merita urmarita cu atentie aceasta campanie, care surprinde obiectiv problemele sistemului de termoficare al Capitalei si, mai important, vine si cu solutii. Prezentam in randurile ce urmeaza o sinteza a documentului relizat de liberali:

Problemele pe scurt:

– 3/4 din conductele termice ale RADET sunt ca o sita ruginita cu peste 40 de ani de vechime, care pierd 40% de energia termica si au risc maxim de a crapa in orice secunda, ducand la inchiderea furnizarii caldurii si apei calde in cartiere intregi din Bucuresti.

– din 4000 de km de conducte care deservesc 8000 de blocuri si 5000 de institutii, 3000 de km pot plesni in orice moment, creand probleme enorme pentru 1.500.000 de bucuresteni.

Ce a facut pana acum primaria : a reparat 53 km de conducte, a bagat RADET in insolventa omorand astfel sansa accesarii banilor europeni gratis si a cumparat ELCEN care cere investitii urgente cat bugetul primariei pe 1 an.

Nu exista un plan de refacerea a retelei de termoficare, nu a fost atras niciun euro – fonduri europene, desi investitia pentru recalibrarea, regenerarea si remodelarea sistemului de termoficare centralizata este 3 mld euro, bugetul primariei pe 3 ani.

Strategia energetica a Bucurestiului este o colectie de bune intentii care nu spune nimic clar. Strategia nu indica un plan concret de actiuni si nici un calendar de implementare si nici costurile pe fiecare etapa, ci doar se joaca cu miliardele de euro. Documentul PMB promite 4 miliarde pentru investititii in sistemul de termoficare, adica bugetul primariei pe 4 ani: o promisiune care seamana cu promisiunea cresterii salariilor.

ELCEN – necesarul de investitii pentru ELCEN este bugetul primariei pe un an Necesarul de investitii estimat in urmatorii patru ani, pentru ELCEN, este de 890 de milioane de euro – doar pentru investitii in capacitati de productie de energie termica o suma coplesitoare pentru bugetul primariei.

Insolventa RADET blocheaza posibilitatea accesarii fondurilor europene pentru refacerea retelei. Nu se vor putea accesa 180 de milioane de euro, bani europeni nerembursabili, pentru ca intrarea in insolventa inseamna ca RADET nu va putea sa-si ia licenta de functionare si nici sa-i fie delegat serviciul de furnizare, acestea doua fiind conditii obligatorii pentru a putea accesa bani europeni.

Sute de milioane de euro pompati intr-o gaura neagra

Spunem de ani de zile ca sistemul centralizat de alimentare cu energie termica la nivelul Municipiului Bucuresti este supradimensionat, de 3 ori mai mare decat necesarul, invechit si nemodernizat, peste 80% din retea este dinainte de 1990, ineficient economic, primeste, in medie, anual subventii de peste 500 milioane lei si produce pierderi de peste 200 milioane lei, aflat de multi ani in blocaj financiar, la un pas de faliment, compromis prin inactiunea autoritatilor, aflat in totala contradictie cu politicile si reglementarile UE, dar si cu asteptarile si interesele bucurestenilor. Toate documentele primariei referitoare la sistemul de termoficare, nu dau raspunsuri si nu au ca obiective ceea ce bucurestenii reclama: ”cand dau drumul la robinet sa am apa calda imediat, nu dupa o jumatate de ora”; ”iarna, cand e cald afara, sa nu mai „duduie” caloriferele, iar cand e frig caloriferele sa fie reci”; ”platesc nejustificat de mult pentru cat de putin primesc”; ”oare, iarna viitoare vom avea caldura sau ne punem centrala?”.

Bucurestiul se confrunta si in termoficare cu o criza de sistem.

Un sistem centralizat de termoficare, pe intelesul tuturor, se compune din surse de productie(centrale electro-termice), sistemul de transport si distributie(conductele prin care circula apa fierbinte si sistemele de transformare a energiei primare(puncte termice si module termice) in apa calda si caldura si furnizarea care asigura relatia comerciala cu consumatorul.

Capacitatile de productie din Bucuresti sunt concentrate in proportie de peste 92% la ELCEN, societate cu actionar majoritar statul, avand un cvasimonopol. Daca in urma cu 20 de ani capacitatile instalate ale ELCEN depaseau 5000 MWt, in prezent, datorita imbatranirii echipamentelor si iesirilor din functiune mai sunt disponibile capacitati care insumeaza mai putin de 2000 MWt. Dupa 2023, ca urmare a iesirilor din folosita, capacitatile disponibile vor fi sub 500 MWt. Pentru asigurarea caldurii si apei calde necesare celor peste 1,5 milioane de bucuresteni ce utilizeaza sistemul centralizat de termoficare dar si scolilor, gradinitelor, spitalelor, cladirilor administrative si firmelor sunt necesari, in momentele de varf, peste 1800 MWt/ora. Bucurestiul se afla la limita unei crize. Presupunand ca ar exista suficienti bani si ca ar exista si proiectele pentru noi capacitati de productie, constructia unei centrale termice in cogenerare dureaza 3 ani, de la atribuirea si semnarea contractului. ELCEN-ul se afla inca in insolventa, fara fonduri financiare si fara o strategie clara si proiecte operationale pentru centrale noi. In ultimii ani, solicitarile operatorilor privati de a construi noi centrale termice in cogenerare in Bucuresti au fost tergiversate si ingropate de Primaria Capitalei.

Transportul si distributia energiei termice se fac in regim de monopol de catre RADET, aflata si ea in insolventa. Media pierderilor de energie termice in sistemul de transport si distributie depaseste 30%, cu o maxima vara de 70% si o minima iarna de 28%. Tradus in bani, numai aceste pierderi insumeaza peste 300 milioane lei anual. Din punct de vedere al incarcarii, cantitatea de energie termica transportata vara este de 10 ori mai mica decat cantitatea transportata iarna, folosind aceeasi infrastructura, de aici rezulta si regimul de functionare neeconomic din lunile de vara, dar si insatisfactia consumatorilor in cea ce priveste calitatea apei calde.

Mult trambitata fuziune RADET – ELCEN a fost mai mult o chestiune de imagine. Ca solutie ea nu reprezenta decat o carpeala financiara, menita sa stinga datoriile. Mai mult, nici aceasta fuziune nu a fost dusa la bun sfarsit, ea fiind blocata intre Guvern si Primaria Capitalei, ambele conduse de PSD.

Problema:

SACET are in centrul sau cele doua companii: ELCEN si RADET a caror principala grija a fost functionalitatea fiecaruia dintre ele, fara a avea o viziune comuna si peocupare pentru dezvoltarea unui sistem integrat, eficient al carui principal beneficiar sa fie cetateanul. Astfel s a ajuns in situatia in care avand ca scop principal asigurarea furnizarii energie termice sistemul a functionat indiferent de costurile generate.

Din cele 4 centrale de productie ale ELCEN, doar CET Vest are un grup performant dpdv al eficientei realizat in anul 2009, restul unitatilor de productie fiind realizate inainte de 1989 si chiar si retehnologizate nu pot atinge parametrii de eficenta specifici ( costuri, mediu ) vremurilor actuale.

Amplasarea unitatilor de productie ale ELCEN in zona de Sud Vest a Bucurestiului ( in aproprierea fostelor platformelor industriale comuniste) obliga RADET ul sa transporte agentul termic produs pana in zona de Nord Est e ceea ce genereaza costuri mari. ( 20 km)

Starea avansata de degradare a retelelor (60% trebuie inlocuita imediat ) si capacitatea mare de transport dimensionata inainte de 1989, duce pierderile pe retea la niveluri inaceptabile 1200 tone/h – doar pe primar zilnic !!!

Solutii PNL:

Reducerea costurilor se obtine reproiectand integral sistemul prin aplicarea unor solutii tehnice eficiente, cu unitati noi de productie pe zona de Nord Est si conducte preizolate de diametre reduse ptr a alimenta consumatorii din vecinatatea lor.

Aparitia unor noi unitatati in zona Nord Est ar crea concurenta ( ELCEN ului ) pe piata de termie din bucuresti si ar duce la optimizarea costurilor de productie. Din punct de vedere al transportului existenta sursei de energie termica aproape de consumatori ar reduce pierderile ( doar la cele tehnologice ) atat in zonele noilor centrale cat si in zonele deservite de ELCEN.

DPDV tehnic pe baza noului proiect trebuie prevazute : unitati noi de productie de inalta eficienta, redimensionare/inlocuire retele, up datare puncte termice, introducere module termice. Toate acestea inseamna costuri reduse si pret local redus, adica pret pentru populatie si subventii mai mici.

Incineratorul de deseuri pe fonduri europene – o solutie la indemana, uitata prin sertare

Daca Primaria Generala vrea solutii concreta la problemea RADET-ELCEN ar trebui sa sustina grabirea procedurilor administrative pentru realizarea cu fonduri europene a incinetorului de deseuri pentru producerea de caldura in regim de cogenerare.

Bucurestiul produce anual un milion de tone de deseuri care pot fi utilizate pentru a produce energie electrica si termica, al carui pret de productie este mai mic decat acum. Incineratorul municipal de deseuri, este un proiect pentru care exista finantare, 250 de milioane de euro bani europeni. Complementar, se pot folosi tot bani europeni intr-o cofinantare de 50% si pentru reabilitarea si modernizarea celor aproape 4.000 km de retea termica. Costurile pentru modernizarea retelei au fost estimate la 360 de milioane de euro, din care 50% – 180 de milioane euro, bani europeni; restul de 50%, din bugetul Primariei Municipiului Bucuresti, fonduri esalonate pe patru ani.

Trebuie ca primaria sa prezinte un calendar al documentatiei si procedurilor administrative realizate privind atragerea de fonduri europene pentru realizarea cogeneratorului.

La ultima comunicare publica, in iulie 2016, termenele prezentate de primarie – ATENTIE – depaseau mandatul Gabrielei Firea: “pana in ianuarie 2018 primaria face “studii”, iar proiectul il construieste pana in 2022”;

Primaria anuntase ca instalatia de valorificare energetica a deseurilor este acum in etapa in care “se deruleaza proceduri de licitatie pentru achizitia asistentei tehnica pentru proiect” – adica se fac proceduri, ca se faca licitatie, prin care sa se caute asistenta, care sa ne spuna cum sa facem. Dupa care va intra in etapa de studiu – de fezabilitate (care fireste, costa). Dupa care in etapa master planului de gestionare a deseurilor. Dupa care se intra in etapa de “analiza institutionala” si intr-un final – in ianuarie 2018 – se poate depune cererea; ceea ce este o posibilitate, nu o certitudine, din moment ce se analizeaza “fezabilitatea” unui proiect despre care se stie ca este necesar ca aerul pentru ca actuala retea a RADET este invechita.

Subventia platita de Primarie

Problema: Prin plata subventiei de catre PMB, peste ceea ce plateste populatia RADET ului ar fi trebuit sa acopere toate costurile energiei termice si o marja minimala de profit pentru SACET. In realitate, invocand pierderile din sistem si ienficienta, primarii municipiului bucuresti nu au acoperit integral aceste costuri, generand o „datorie istorica” intre RADET si ELCEN ce a ajuns la 3,5 mld lei.

Sistemul functioneaza chiar si acum in aceleasi conditii : costurile, recunoscute de ANRSC in tarif nu sunt aprobate de primaria capitalei. Lipsa de finantare se transpune in cresterea datoriei RADET catre ELCEN.

Subventia are ca scop asigurarea suportabilitatii tarifului de catre populatie. Insa modul ei de acordare ridica mari semne de intrebare :

– Creaza inechitate prin acordarea ei doar celor alimentati de la RADET ;

– Se acorda proportional cu cantitatea de energie termica livrata de RADET, indiferent de cantitatea consumata, de venitul beneficiarilor sau de suprafata ocupata !!!

Solutia PNL:

Regandirea din temelii a sistemului de subventionare de catre Primarie, care sa aiba la baza cateva principii corecte, obiective si predictibile:

– Subventionarea consumatorului (bucuresteanului) si nu a sistemului in ansamblu

– Eliminarea inechitatilor in subventionare

– Diferentierea subventionarii intre persoane fizice si juridice (firme, institutii)

– Identificarea unor criterii clare privind subventionarea consumatorului

– Subventionarea reala a costului de catre PMB, tinand cont de costurile de achizitie, distributie si pierderile reale din sistem.

Noi centre de productie ale agentului termic in cogenerare

Sistemul de producere, transport si distributie a agentului termic a fost gandit si conceput in perioada comunista pentru alte nevoi si alte capacitati.

Reconfigurarea ampasamentelor si capacitatilor optime a surselor de producere a energiei termice trebuie sa tina cont de necesarul actual si de perspectiva de energie termica, plecand de la urmatoarele principii: sursele sa fie amplasate cat mai aproape de locul de consum si sa aiba capacitati instalate cat mai apropiate de maximul de consum al zonei din proximitate, productia de energie termica sa fie direct distribuita consumatorilor din cartierele cele mai apropiate, sursele vor fi concepute cu capacitati flexibile care vor intra in productie pe masura ce creste cererea de consum, capacitatea insumata a sursele de productie va acoperi necesarul de varf plus o capacitate de rezerva.

Vor fi selectati competitiv operatori care vor construi capacitati noi de productie in zona de nord si est a Bucurestiului. Astfel, vor fi construite capacitati flexibile, in cogenerare de inalta eficienta, in Colentina, Titan, Aviatiei, Casa Presei, dar si doua surse de productie in cogenerare folosind drept combustibil deseurile menajere si urbane, una in vest si una in estul Bucurestiului. In acest fel vor fi acoperite cererile de energie termica din zonele reclamate de bucuresteni ca avand un deficit de caldura si apa calda. Pe langa satisfacerea necesitatilor de consum din acele zone, se vor inregistra alte doua efecte: se reduc costurile de productie al energiei termice cu cel putin 20% si scazand substantial distantele de transport al energiei termice(acum avand si trasee care depasesc 15-20km) scade costul general de transport al energiei termice de la 300 milioane lei, actual, la sub 100 de milioane lei.

Fiecarui operator din sistemul de productie i se va cere sa creasca continuu eficienta energetica si sa integreze surse regenerabile( solar si geotermal) in mixul de productie, crescand treptat ponderea acestora.

Concurenta are rezultate benefice pentru consumator

Problema: consumatorul este lasat pe ultimul loc. intotdeauna au fost mai importante companiile detinute de stat si salvarea sistemului. Monopolul condamna consumatorul la servicii de proasta calitate si costuri ridicate.

Sub presiunea concurentei, ELCEN va fi nevoita sa-si reconfigureze si modernizeze capacitatile de productie, reducand costurile, dar diminuandu-si pozitia de monopol.

Sistemul de transport si distributie este adevarata ”gaura neagra” a Bucurestiului. In ultimii ani, prin pierderile din sistem, in pamantul de sub Bucuresti a fost fost ingropat peste 1 miliard de euro. E principalul motiv pentru care acuzam Primarul General de proasta administrare si incompetenta. Inca din 2016, trabuia depus proiectul de reabilitare si modernizare a sistemului de transport, care beneficiaza de 176 milioane euro, finantare nerambursabila din parte UE. La inceputul mandatului, Primarul General anunta ca pana la finalul anului 2016 vor fi depuse documentele pentru accesarea fondurilor nerambursabile. Ca urmare a intarzierii si pasivitatii, conform reglementarilor europene urmeaza ca suma trasa sa fie diminuata anual cu 10%.

Piata energiei termice in Bucuresti trebuie regandita, astfel incat sa devina reala si competitiva, in care nu e nevoie de companii dominante si monopol, pentru cresterea eficientei tehnologice si economice a productiei si furnizarii, dar si a calitatii prestatiilor pe cele doua tipuri de activitati.

Operarea sistemului de transport si distributie trebuie concesionat concurential unui operator, detinut de municipaliate sau privat, in urma unui proces competitiv bazat pe capabilitatea si garantiile oferite pentru indeplinirea unor indicatori de performanta cheie: pierderile de apa, pierderile de energie termica, costurile totale de transport si distributie, capacitate operationala si manageriala, capabilitati de a atrage capital si investitii.

Exemplu de succes:

Nu am fi prima capitala care parcurge drumul de la ineficienta si insatisfactie fata de sistemul centralizat de termoficare, la eficienta economica si confort pentru consumatori. In urma cu 15 ani Varsovia avea aceleasi probleme. Au privatizat sursele de productie, care au investit si s-au modernizat, au introdus capital privat in transport si distributie si au modernizat retelele, reducand costul la consumatorul final de la aproximativ 320 lei/Gcal la 132 lei/Gcal (66 zloti/GJ la 27 zloti/GJ). Sistemul de productie din Varsovia produce de 2 ori mai multa energie termica decat Bucurestiul si datorita performantei si convenabilitatii pe langa alimentarea a peste 1.7 milioane locuitori si edificii sociale si administrative, furnizeaza energie termica si catorva mii de agenti economici si industriali.