Moartea lentă a mineritului din Valea Jiului se face cu prohodul banilor de la Comisia Europeană

Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat în valoare de 3,9 miliarde de lei pentru Complexul Energetic Valea Jiului S.A, pentru punerea în siguranță a minelor Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan, până în perioada 2030-2032. Punerea în siguranță se traduce prin închiderea lor, pentru simplu motiv că huila extrasă din aceste exploatări nu mai este utilizată în nici o centrală pe cărbune din România, ce excepția celei de la Paroșeni, care mai mult stă decât funcționează. Teoretic, acest ajutor de stat este destinat activităților de punere în siguranță a minelor, evitând astfel riscurile asociate exploatării și permițând reabilitarea ecologică a zonelor afectate.

Inca de la infiintarea Complexului Energetic Hunedoara s-a stiut ca aceasta companie nu va avea nici un viitor. S-a plecat de la ideea ca o moarte lenta este mai usor suportabila. Problemele sunt, desigur, si in alta parte, respectiv in ceea ce inseamna buna functionare a sistemului energetic national. Bine sau rau, centralele de la Mintia si Paroseni asigurau un echilibru in sistem, cu deosebire in zona Ardealului unde se inregistreaza un deficit major de productie de energie electrica.

Am anticipat această situație încă din momentul în care accidentele în minele de acolo deveneau tot mia dese, iar interesul pentru huila Văii era tot mai scăzut.

Încă din 2018, cand autoritatile stiau ca societatea infiintata acolo nu avea nici un viitor: Energy-Center a scris :

Complexul Energetic Hunedoara este la terapie intensiva inca de la infiintarea lui, sau la reanimare. Si asta pentru ca in carca noii societati au intrat minele din Valea Jiului cu o datorie de peste un miliard de lei la vremea respectiva. Pornind cu acest handicap urmat apoi de numirile politice ale echipelor manageriale, din start nici un guvern nu a stiut cum sa restructureze, sa reorganizeze aceasta companie energetica, altfel extrem de importanta pentru sistemul energetic la un moment dat. In fiecare an s-a improvizat cate o solutie pe care noi o numim de avarie: CE Hunedoara a fost trecuta in categoria centralelor care sa asigure serviciile de sistem, servicii care sunt platite prin tarife reglementate de catre ANRE. Respectivele tarife, care sunt undeva la 26 de lei/MW , asigura un venit Complexului atunci cand sta. Cu alte cuvinte, mai rentabil pentru CE Hunedoara nu este sa produca energie electrica ci sa stea pana cand Dispecerul Energetic National ii da ordinul sa intre in sistem cu o anumita cantitate de energie electrica. Cum energie produsa la Mintia si Paroseni este mult prea scumpa, sezutul in rezerva tertiara se pare ca este mult mai rentabil.

Cine plateste insa, cat plateste si ce rezultate se obtin de aici stie probabil doar Ministerul Energiei. Luati de fraieri, consumatorii de energie electrica din Romania accepta orice decizie „tehnica” a unor politicieni care isi dovedesc prin asta incompetenta. Asadar, dupa ce s-au promis strategii de restructurare, de reorganizare care de care mai fanteziste, dupa ce s-au aprobat ajutoare de stat in urma carora nu s-a intamplat nimic (aceste ajutoare vor trebui returnate cat de curand) si actualul guvern a ajuns la solutia cea mai simpla, aplicata de altfel si de guvernele anterioare: Centralele Mintia si Paroseni „vor fi obligate sa livreze servicii de sistem la o putere de 400 MW pana in 2020 (20-20, vorba primului ministru).

HG-ul care legifereaza aceasta „obligativitate” este justificat prin faptul ca asa se asigura stabilitatea Sistemului Electroenergetic National si siguranta alimentarii cu energie electrica a populatiei si a consumatorilor industriali. Fara aportul energiei electrice de la CE Hunedoara se pare ca siguranta este compromisa total, in viziunea guvernului. O farsa stupida pe care o inghit doar cei care nu stiu despre ce este vorba.

Serviciile de sistem sunt platite lunar la tarife stabilite de catre ANRE, iar Transelectrica va stabili lunar capacitatea acestor servicii. In primul rand ar trebui sa stie consumatorii din Romania ca in rezerva de sistem intra centrale electrice care au o flexibilitate foarte mare (hidro, gaz si de abia la urma carbune). Ce sa faca Complexul Energetic Hunedoara in conditiile in care carbunele din Valea Jiului este, probabil, cel mai scump din Europa, iar cele doua grupuri functionale de la Mintia si Paroseni au randamente care nu le justifica in nici un fel intrarea in sistem. Nu asta conteaza. Si nici macar faptul ca pornesc dupa sapte ore de la comanda.

Dar ce conteaza, ne-am intrebat cand am aflat de decizia guvernului cu referire la Complexul Energetic Hunedoara. Raspunsul este simplu: supravietuirea lui. Problema este insa mai complicata. Cum mai poate supravietui un muribund si de ce ar merita sa o mai faca pe seama celor care traiesc pe langa el?

Iata raspunsul guvernului: „Decizia are la baza rezultatele studiului operatorului de transport si sistem care a analizat regimurile de functionare ale SEN in lipsa productiei de energie din termocentralele Mintia si Paroseni. Analizele au indicat ca, intr-un asemenea scenariu, alimentarea zonei de nord-vest a tarii ar presupune o crestere a transferului de putere dinspre zona de sud, fapt ce ar putea afecta capacitatea transfrontaliera dintre România si Ungaria. Studiul noteaza si alte consecinte negative asupra SEN intr-un asemenea context, precum: reducerea nivelul de adecvanta al SEN, mai ales in perioadele de iarna si in cele de seceta accentuata si cresterea riscului aparitiei unor blocaje sau amânari in realizarea programului de investitii si modernizare a retelei electrice de transport (realizare axului de 400 kV Banat)”

Cu scuzele de rigoare toate aceste argumente sunt minciuni sfruntate. In realitate, pentru ca nu stie cum sa salveze aceasta companie aproape moarta guvernul ii injecteaza morfina pe banii nostri. Patriotism adevarat, nu-i asa?

Nu e prima data cand se intampla acest lucru. Din pacate, rezultatele au fost de fiecare data aceleasi: Complexul Energetic Hunedoara se tot scufunda. Va amintim ca in 2015 guvernul Ponta facilita accesul garantat in reteaua de electricitate pentru Complexul Energetic Hunedoara , pentru o putere medie de cel putin 200 MW, la care se adauga servicii de sistem de inca 500 de MW, pana in 2017. Au mai fost si alti producatori de energie electrica beneficiari ai acestei decizii, din care inclusiv unele centrale electrice care deja erau in ruina. Am scris despre asta la vremea respectiva. Mai multi producatorii de energie electrica din surse conventionale (carbune si gaze naturale) au fost calificati ca participanti la piata de echilibrare la nivelul puterii instalate si nu la nivelul capacitatii de producere a energiei electrice. Asadar, pe langa CE Hunedoara au intrat in aceasta categorie producatori ca termocentralele Braila, Galati, Borzesti sau Doicesti, asupa carora falimentul planeaza de ani de zile.

Toti acesti producatori, in cazul in care functioneaza, produc o energie electrica la preturi la care nu o poate cumpara nimeni. Si atunci trebuie compensata de undeva aceasta pierdere. Mecanismul este unul foarte complex, accesibil doar cunoscatorilor in momentul de fata.

Daca noi ne facem ca nu vedem gaselnitele unor politruci incapabili sa gestioneze sistemul energetic, in schimb o vor face cei de la Comisia Europeana, care sunt cu ochii pe noi de ceva vreme. Investigatia pe marginea ajutorul de stat acordat CE Hunedoara (cele 160 de milioane de lei) a fost declansata demult. Nu avem nici o indoiala ca ajutorul de stat va trebui returnat de catre CE Hunedoara. Pai de unde, in conditiile in care aceasta companie este deja ambalata in dricul ce o duce spre groapa? Probabil tot de la noi.

Una peste alta nu cerem guvernantilor nimic, doar sa nu ne minta cu elemente de „siguranta a sistemului electroenergetic national”. Realitatea o vedem cu ochii nostri iar ajutorul de stat nu este altceva decat un ajutor otravit pentru CE Hunedoara. Si cineva va plati pentru asta.

Ajutorul de stat este acordat beneficiarului, Societatea Complexul Energetic Valea Jiului SA, sub formă de granturi, cu o valoare totală estimată de 3,93 miliarde de lei, pentru implementarea măsurilor prevăzute în Planul de Închidere a Minelor pentru perioada 2023-2032. În conformitate cu Decizia 787/2010, Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană pe 29 octombrie 2024 pentru autorizarea acestui ajutor de stat. Procesul include măsuri stricte pentru asigurarea zăcământului de cărbune, inclusiv evacuarea substanțelor cu potențial de autoaprindere până la termenele stabilite: 31 decembrie 2025 pentru mina Lonea, 30 iunie 2026 pentru mina Lupeni și până în 2030 pentru Vulcan și Livezeni. Reabilitarea perimetrelor miniere este programată în 2026 pentru minele Lonea și Lupeni și în 2032 pentru Vulcan și Livezeni.

Cărbunele extras în scopuri de siguranță va fi neutralizat la SE Paroșeni, iar veniturile generate din acțiunile de punere în siguranță vor fi deduse din valoarea ajutorului de stat, garantând astfel că granturile sunt utilizate exclusiv pentru activitățile de punere în siguranță.

Simultan, Ministerul Energiei, în calitate de autoritate publică tutelară, alături de Consiliul de Administrație și directorul general al CEVJ SA, va iniția proiecte investiționale în energia regenerabilă, inclusiv crearea unui grup pe gaz cu captare de CO2 la SE Paroșeni, pentru a asigura continuitatea producției de energie electrică în Valea Jiului și după anul 2032. Eforturile se vor concentra pe crearea de SPV-uri, dezvoltarea de parteneriate public-private și atragerea de fonduri din Programul pentru Tranziție Justă, astfel încât activitățile energetice din Valea Jiului să continue sub alte forme sustenabile, precizează Ministerul Energiei.