Ne vindem tara sau falimentul?

Intentia guvernului de coalitie de a abroga Legea 173/2020, care a reglementat interdictia, pentru o perioada de 2 ani, de instrainare a actiunilor detinute de stat la companiile si societatile nationale, la banci si la orice alta societate la care statul are calitatea de actionar a pus pe jar patriotismul de parada al romanilor. Slogane vechi, precum “nu ne vindem tara”, sau “profitul companiilor romanesti este cedat strainilor” si “Europa vrea sa fim slugile ei” au umplut spatiile media. Asta in conditiile in care nu s-a pus nici un moment problema unor privatizari strategice de genul Sidex, distributiile de gaze si energie etc, cand au fost vandute pachetele majoritare ale companiilor din domeniu. De data asta vorbim de o listare si vanzare la bursa a unor pachete minoritare de actiuni si in nici un caz de privatizare in sensul vechi al cuvantului.

Trecand insa pentru modul de intelegere al lucrurilor de catre majoritatea romanilor si peste propaganda gaunoasa a celor ce sustin ca suntem in fata unui nou act de tradare nationala, nimeni nu si-a pus intrebarea vizavi de ce vindem. Ce companii mai are statul roman, unde detine pachete majoritare de actiuni, care ar fi atractive pentru investitori? Pai, nu prea are multe. Cu exceptia Hidroelectrica, din domeniul Energiei, a Portului Constanta sau Aeroportului Otopeni, din domeniul Transporturilor, respectiv a CEC Bank, din domeniul bancar, celelalte zeci de companii care ar putea fi listate la bursa prin vanzarea unor pachete minoritare de actiuni sunt falimentare cu F mare! Unde-I averea aia nestemata pe care guvernul Catu urmeaza sa o puna pe tava strainilor flamanzi de activele romanesti?

Spre stiinta celor ce mai cred ca statul roman sta pe o adevarata bogatie reprezentata de companiile de stat prezentam o scurta sinteza realizata de ZF pe marginea performantei companiilor asa zis reprezentative. Cele mai neprofitabile 10 companii controlate de stat au adunat pierderi de peste 3 miliarde de lei numai in 2019, arata cele mai recente date publice agregate,. Cumulat, cele 10 companii au 68.000 de angajati si o cifra de afaceri de aproape 10 miliarde de lei. Cand vom afla rezultatele finale pentru 2020 situatia va fi si mai dezastruoasa.

Cu subventii masive de la bugetul de stat, mai ales pentru companiile de transport, dar si ajutoare de stat, cinci din 10 cele mai importante companii detinute integral de guvernul român sunt pe pierdere: CFR Calatori, Tarom, CFR Marfa, CFR SA si Metrorex. Premierul Florin Citu a avertizat companiile de stat care sunt in pierdere ca, in lipsa unui plan de restructurare, risca sa le taie subventiile. Or, fara aceste subventii, o companie precum Metrorex, CFR sau producatorii de energie pe baza de carbune nu are cum sa supravietuiasca. Ministrul transporturilor Catalin Drula spune ca Metrorex, spre exemplu, isi acopera doar 30% din cheltuieli din venituri proprii.

In aceste conditii, cum sa intre in discutie profitul? Pentru aceste companii, se mai pune si problema datoriilor istorice acumulate catre furnizori, creditori sau Fisc, care nu pot fi stinse din venituri proprii, iar „iertarea“ de aceste datorii, care s-a mai pus in discutie la nivelul guvernelor anterioare, risca sa fie considerata un ajutor de stat, care ar da companiilor de stat un avantaj pe piata.

Complexul Energetic Hunedoara (CEH), producator de energie pe baza de carbune aflat in insolventa, a avut in 2019 pierderi de 1,1 mld. lei, la o cifra de afaceri de 250 mil. lei. Compania, care are 4.000 de angajati, are datorii de circa 6 mld.  lei, dintre care peste 1,6 mld. lei catre ANAF.

Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producator de energie pe baza de carbune din România, a inregistrat pierderi de 863 mil. lei in 2019, la o cifra de afaceri de 3,1 mld. lei. Compania are 12.900 de angajati. La fel ca la CEH, fara interventia statului, producatorul de energie nu poate iesi singur din pierderile inregistrate. La finalul anului trecut, statul român a notificat Comisia Europeana in legatura cu un plan de restructurare pentru CE Oltenia care prevede un sprijin de aproape 10 mld. lei, din care 6,5 mld.  lei de la bugetul de stat.

CFR Marfa, cu pierderi acumulate in ultimii 10 ani de peste 2,5 mld.  lei, a mai inregistrat un minus de 237 mil. lei in 2019, la afaceri de 675 mil. lei. In 2013, odata cu intentia de privatizare a companiei, guvernul Ponta a anulat datorii istorice de circa 2,5 mld. lei ale operatorului feroviar, insa o decizia a Comisiei Europene de anul trecut obliga CFR Marfa sa restituie suma, considerata ajutor de stat.

Tarom, compania aeriana de stat, cu pierderi in ultimii 13 ani, a mai adaugat in 2019 170 mil.  lei la pierderi, cu o cifra de afaceri de 1,3 mld.  lei. Compania are aproximativ 1.800 de angajati. Cu toate acestea, la privat se poate. Cu zboruri mult mai ieftine, putin peste 1.000 de angajati si cifra de afaceri de 2,2 mld.  lei in 2019, operatorul aerian românesc low-cost Blue Air inregistra in 2019 profit de 72 mil. lei.

Intre primele 10 companii din punctul de vedere al pierderilor financiare in 2019 se afla si Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului De Stat. Entitatea are in administrare cladirile guvernului, resedintele oficiale si cladirile de protocol. Printre atributiile institutiei se numara si inchirierea spatiilor pe care le are in administrare. Cu afaceri de 306 mil. lei in 2019, regia autonoma a inregistrat in 2019 pierderi de 30  mil.  lei.

Este numai o parte din dezastrul care pastoreste marea valoare a companiilor de stat din Romania. O sa incercam sa explicam in articolele noastre viitoare si ce potential au aceste companii, indeosebi cele din sectorul energetic, de care ne ocupam. Cert este ca in toata aceasta disputa despre o noua transa de privatizare se amesteca de-a valma si companii care deja au fost listate la bursa (Transelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz) cu cele nelistate. Si daca Hidroelectrica, de pilda, este o companie performanta de ce listarea la bursa a 15 % din actiuni ar fi o pierdere pentru poporul roman? Putini iau in considerare ca “poporul roman”, adica investitori din Romania pot cumpara actiunile Hidroelectrica. Carevasazica, nu instrainam nimic. Vom reveni.