Norocul ne-a suras si in aceasta iarna. Fara importurile de gaze din lunile trecute am fi jucat pe frig cum canta rusii

Nu este exclus, totusi, sa intram in ritm de cazacioc daca perioada de ger se va prelungi, caci productia proprie si rezervele nu pot face fata la solicitarile de consum pe o perioada de frig ce s-ar intinde pe doua-trei saptamani. Gogorita aruncata de ministrul energiei, Toma Petcu, conform careia centralele ce functionau pe gaze au trecut pe pacura astfel incat sa economisim gaze are picioare scurte, pentru simplu motiv ca foarte putine centrale din sistem pot utiliza pacura, dupa estimarile specialistilor nu mai mult de 10%. Niciodata centrala de la Brazi sau de la Iernut nu o sa poata produce pe pacura, asa cum si anumite grupuri apartinand Elcen nu pot face acest lucru. In concluzie, daca ne vom confrunta cu o perioada de ger pe o durata mai lunga, siguranta in aprovizionarea cu gaze ar putea deveni o problema. Dar, sa nu punem raul inainte. Mai bine ar fi sa constientizam ce a insemnat pentru perioada de acum importul de gaze din lunile precedente si avantajul creat astfel dintr-o pura ecuatie de piata.

“Ne-am pregatit si am luat toate deciziile necesare ca sa putem face acest lucru. Avem circa 26 milioane metri cubi din rezerve, 28 milioane metri cubi din productia zilnica si 16 milioane metri cubi pe care si le-au asumat furnizorii ca le importa. La ora actuala avem necesarul estimat pentru a trece de acest varf. S-a luat decizia ca Elcen, CET Brazi si CET Galati sa treaca pe pacura”, a declarat Toma Petcu dupa intalnirea comandamentului de iarna. Sa incepem cu pregatirea, care in realitate a fost un dat al pietei si in nici un caz o actiune controlata.

Dupa disparitia marilor consumatori industriali de gaze, sau intrarea lor in amortire, ne-am culcat pe o ureche si am declarat sus si tare ca productia interna este arhisuficienta pentru a ne asigura consumul, ba mai mult, am avea si disponibilitati de export. Paradoxal, pe fondul acestui asa zis excedent din productia interna, inca din vara anului trecut importurile de gaze au inceput sa creasca vertiginos. Pe acest fond, Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) a solicitat liberalizarea totala a pietei de gaze, explicatia fiind aceea ca pretul de import cu pretul din productia interna au ajuns la convergenta. Mai mult, in anumite situatii pretul gazelor din import a ajuns sa fie chiar mai scazut decat cel al gazelor din productia interna. Desigur, suprataxarea producatorilor din Romania a contribuit si ea la aceasta situatie. Cert este ca importurile au crescut luna de luna fiind atinse cote de 30-35% din total consum, cum numai in perioadele de functionare a industriei chimice se mai intampla.

Toata lumea s-a alarmat. Cum este posibil sa luam gaze din import, in conditiile in care producatorii autohtoni se vad obligati sa-si reduca productia si chiar sa inchida anumite sonde. Numai ca, mare parte din gazele din import, cumparate la preturi foarte avantajoase au intrat in depozite si nu in consum (estimarile noastre apreciaza ca ar fi vorba de circa un miliard de metri cubi). Ce s-ar fi intamplat astazi, cand consumul s-a dublat fata de lunile anterioare (in jur 75 de milioane metri cubi/zi) daca nu aveam gaze in depozite, mare parte provenite din import la preturi avantajoase? Ori dadeam coltul (scuzati expresia) ori cumparam de la rusi la preturile dictate de ei si nu de piata. Dar daca rusii refuzau sa ne livreze gaze?

Dintr-o intamplare, sau noroc, au existat companii care au speculat momentul si au importat gaze inca din lunile in care consumul era foarte scazut. Aceste gaze ne salveaza pe noi acum. La calculele pe care le face Ministerul Energiei, conform carora in momentul de fata asiguram din productia interna 28 de milioane de metri cubi, din depozite 26 de milioane de metri cubi, iar 16 milioane de metri cubi din import, s-ar impune sa precizam ca fara importurile anterioare aportul gazelor din depozitele de inmagazinare nu ar fi putut fi mai mare de 10 milioane de metri cubi. Diferenta trebuia acoperita, desigur, din import. Intr-o situatie de criza orice vanzator stie sa speculeze, iar gazele pe care ar fi trebuit sa le cumparam pe timp de iarna ne-ar fi stors buzunarele rau de tot.

Si s-ar mai impune o precizare legata de declaratiile ministrului energiei in ceea ce priveste rezerva de gaze din conducte: “există o rezervă de gaze in conducte, line pack, cum se numeste in termeni tehnici, de 38 de milioane de metri cubi, ceea ce reprezintă un nivel normal si este posibil sa folosim din această rezerva un milion sau doua de metri cubi, daca va fi cazul”, a declarat Toma Petcu. Desigur, proaspat instalat in functie si fara nici o legatura cu domeniul, domnul ministru nu avea de unde sa stie ca rezerva din conducte nu poate fi utilizata dupa bunul plac pentru simplu motiv ca aceasta este considerata mijloc fix si conform regulilor contabile daca de atingi de ea comiti o infractiune. Infractiune poate fi si nestiinta cateodata.