O lectie pentru Guvern: cum se cunoaste saracia energetica si care sunt adevaratii consumatori vulnerabili?

Centrul pentru Studiul Democratiei (CSD), think tank fondat in 2006 de Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, examineaza subiectul saraciei energetice si consumatorului vulnerabil din Romania, intr-un proiect de cercetare sustinut de Enel Romania. De-a lungul a patru luni, cercetatorii au analizat literatura de specialitate, legislatia romaneasca si europeana, precum si date statistice neprelucrate pana acum in Romania. Au fost examinate subiecte precum ajutoarele pentru incalzire, tariful social la energie electrica, barierele in calea accesului la electricitate si alte mijloace financiare si non-financiare de protectie a consumatorului vulnerabil.

Conform studiului, in Romania exista mari lacune de identificare corecta a populatiei aflate in saracie energetica, instrumentele de politici publice nefiind in acest moment adecvate pentru abordarea problemei intr-o maniera durabila.

Contrar recomandarilor internationale, in Romania indicatorii de masurare a saraciei energetice se bazeaza exclusiv pe masurarea veniturilor gospodariilor, nu si pe ponderea cheltuielilor cu energia in veniturile familiilor, ori pe starea tehnica a locuintei si necesarul de caldura. In practica, indicatorii de venit se traduc numai prin ajutoarele de incalzire acordate de Ministerul Muncii (prin agentiile teritoriale) si prin tarifele sociale la energie electrica.

Legislatia secundara emisa de Autoritatea Nationala pentru Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) nu prevede alte masuri, non-financiare, de protectie. In plus, in pofida dispozitiilor legale in acest sens, care dateaza din 2012, Planul National de Actiune in caz de Saracie Energetica nu a fost elaborat (existand contradictii in lege vizavi de cine ar trebui sa il elaboreze) si nici criteriile prin care consumatorii pot fi considerati vulnerabili, in functie de varsta sau de starea de sanatate.

Studiul constata ca peste 50% din cuantumul ajutoarelor de incalzire acopera incalzirea cu lemne, sprijinul pentru incalzirea cu energie electrica avand o pondere de doar 2% din total. In plus, 56% din cuantumul ajutoarelor acordate merge catre cele mai sarace 20% dintre gospodarii. Desi aproape un sfert din cuantumul ajutoarelor este directionat catre gospodariile cele mai sarace, cu un venit de pana la 155 RON pe membru de familie, datele arata ca aproximativ 70% din gospodariile cu astfel de venituri nu primesc niciun ajutor. Datele demonstreaza ca sistemul de acordare a ajutoarelor nu identifica in mod adecvat consumatorii aflati in dificultate, iar peste jumatate din gospodariile care primesc ajutoare se afla in pragurile de venit superioare. In plus, aceasta situatie presupune un efort administrativ disproportionat de mare pentru gospodariile cu veniturile mai mari si care primesc ajutoare mici.

In ceea ce priveste tariful social la energie electrica, 12% din populatia Romaniei beneficiaza de aceasta facilitate. Totusi, pe baza datelor aferente a trei zone de distributie, constatam ca 42% din gospodariile care solicita tariful social nu isi dimensioneaza corect consumul si depasesc pragul minim de consum prevazut de lege, aplicandu-li-se in consecinta, in mod automat, tarife peste nivelul social.

Studiul propune numeroase modificari legislative si de politici publice, pornind de la prioritizarea elaborarii  Planului National de Actiune in cazuri de Saracie Energetica, de catre o echipa care sa implice toti actorii relevanti, de la ministere, la furnizori si ONG-uri, sub coordonarea ANRE. Printre recomandari se regaseste si actualizarea indicatorilor de masurare a saraciei energetice precum si a mecanismelor institutionale de evidenta si control pentru persoanele afectate.

O alta propunere se refera la actualizarea reglementarilor privind tariful social, astfel incat consumatorii sa fie avertizati atunci cand depasesc limita de consum pana la care  legea permite acordarea acestui tip de tarif. In plus, autorii atrag atentia asupra problemei electrificarii celor aproximativ 100.000 de locuinte neelectrificate. Situatia acestora este neclara din cauza cifrelor contradictorii referitoare la numarul si costurile necesare, mentionate in hotararile de guvern in vigoare.

Studiul va continua in perioada aprilie – iunie, cu o cercetare de teren in cel putin patru comunitati din Romania si cu o prelucrare mai aprofundata a datelor statistice. Autorii cercetarii sunt Corina Murafa, George Jiglau, Anca Sinea si Gabriel Badescu, experti ai Centrului pentru Studiul Democratiei.

Raportul poate fi accesat la http://democracycenter.ro/romana/cercetare/proiecte-de-cercetare-aplicata/saracia-energetica-si-consumatorul-vulnerabil-cat-de-departe-suntem-de-europa.