O noua ciudatenie izvorata din OG 114: Parlamentul pune Autoritatea de reglementare in energie in postura de investitor in reteaua de distributie de gaze?

Una dintre cele mai contestate prevederi ale Ordonantei de urgenta 114/2018 a fost cea legata de cresterea taxei percepute de ANRE de la 0,1% la 2% pentru companiile din domeniul energetic. Daca de partea platitorilor se anunta ca vor urma falimente (in special pe domeniul de furnizare) si scaderea profiturilor (pe segmental de productie si distributie), de partea cealalta, a incasatorului, problemele erau extrem de confuze: ce facem cu banii incasati?

Initial, creierul de serviciu de la govern (Darius Valcov) a propus ca acesti bani sa mearga inspre sprijinul consumatorilor vulnerabili, pentru ca acestia sa poata suporta facturile de current si gaze. S-a dovedit ca acest lucru nu este posibil pentru simplu fapt ca Autoritatea de Reglementare in domeniul Energiei este o institutie autonoma si ca tot ce incaseaza trebuie sa foloseasca pentru independenta si buna ei functionare. Or, ANRE incasa sufficient si la o taxa de 0,1% pentru a-si asigura independent si functionarea, basca salarii de mii de euro pentru majoritatea angajatilor. O pleasca (scuzati exprimarea) de inca 1,5 sau chiar doua miliarde de lei/an, incasate suplimentar din cresterea taxei la 2% este insa mult prea mult.

A recunoscut-o din start si vicepresedintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege, care a spus ca veniturile institutiei vor fi mult pre mari prin comparatie cu cheltuielile si ca intra-devar trebuie gasita o solutie pentru aceste aproape doua miliarde de lei luate de la companiile energetice. Solutia pare sa o fi gasit Parlamentul, care a inceput deja sa dezbata prevederile ordonantei 114.

Excedentul bugetar generat la nivelul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) de majorarea, pentru cele mai multe companii din energie, de 20 de ori, de la doar 0,1% la 2%, a contributiei banesti percepute de ANRE pe cifra de afaceri anuala nu va mai fi destinat sprijinirii consumatorilor vulnerabili, cum promitea anul trecut Guvernul la adoptarea OUG 114/2018, ci finantarii construirii de retele de gaze naturale in acele regiuni ale tarii in care acestea nu exista in prezent, existând in schimb cerere pentru acestea, scrie Profit.ro.

Masura a fost introdusa ca amendament la OUG nr. 19/2019 de modificare a OUG nr. 114/2018, prin avizul favorabil adoptat de Comisia economica, de industrii si servicii a Senatului asupra proiectului de lege de aprobare a Ordonantei. Amendamentul a fost propus de catre senatorul UDMR Istvan-Lorant Antal. „Având in vedere ca, in România, peste 60% din populatie, preponderent din zona rurala, nu are acces la retelele de gaze naturale, neavând in ultimii 30 de ani nici fonduri special destinate pentru dezvoltarea/facilitatea accesului la sursa de gaze naturale, consideram ca aceasta taxa de 2%, definita prin OUG nr. 19/2019, trebuie sa devina un fond special in deservirea acestui domeniu extrem de important”, este justificarea amendamentului.

Din formularea amendamentului rezulta ca din excedentul bugetar al ANRE ar urma sa se finanteze extinderea atât a retelelor de distributie, cât si a celei de transport al gazelor. OUG nr. 19/2019 introdusese deja posibilitatea finantarii construirii si extinderii retelelor de distributie a gazelor naturale din fonduri publice, de catre primarii si asocieri de primarii.

Ce-I drept, extinderea retelei de distributie gaze natural este o datorie, sau obligativitate, ce revine in primul rand celor doi mari operatori ai distributiei din Romania, respective Engie si E.ON. Prin contractele de privatizare, prin pozitia recunoscuta de monopol, prin recunoasterea investitiilor in facture finala, celor doi mari distribuitori de gaze le revine sarcina de a extinde reteaua si de a oferi cat mai multor localitati din Romania accesul la gaze. De ce nu s-au grabit Engie si E.ON sa extinda reteaua? Din mai multe motive, dar in primul rand din perspectiva rentabilitatii. Nu odata, reprezentantii distribuitorilor au declarat ca extinderea retelei presupune costuri ridicate, iar recuperarea investitiei este de lunga durata, in parallel cu o lipsa de interes a potentialilor consumatori. Cu alte cuvinte, romanii de prin satele tarii prefer sa se incalzeasca cu altceva, decat cu gaze.

Aceste pozitii sunt discutabile. Cert este ca din momentul in care s-a pus problema exploatarii gazelor de la Marea Neagra, extinderea retelei de distributie gaze a revenit in actualitate. Toti expertii si politicienii au sustinut si sustin ca majoritatea gazelor de la Marea Neagra trebuie consummate in Romania in trei domenii: industria chimica, producerea de energie si cresterea numarului localitatilor racordate la reteau de gaze. Dintre aceste trei variante, ne intrebam de ce nu ales Parlamentul ca ANRE sa directioneze banii catre constructia de combinate chimice sau de central electrice pe carbine, proiecte care nu se fac de nici un fel in momentul de fata. Nu ar fi fost mai efficient?

Bad a, dar si mai complicat. Propunerea de a finanta din banii amintiti extinderea retelei de gaze nu este altceva decat o noua gogoase aruncata alegatorilor din Romania. Banii incasati din taxa de 2% vor ramane in conturile ANRE pana cand o minte smechera de la govern va gasi posibilitatea s-ai aspire, adica sa-I ia sa sa-I cheltuie intru cu totul si cu totul alte obiective decat cele trei enumerate mai sus.

Una rece, una calda

Tot legat de modificarile aduse de comisiile de specialitate ordonantei 114 trebuie sa amintim ca ieri, deputatii din 3 Comisii – Comisia pentru industrii si servicii, Comisia pentru Administratie publica si amenajarea teritoriului si Comisia Juridica, disciplina si imunitati – au aprobat propunerea de modificare a Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

Astfel, deputatii au aprobat urmatorul amendament propus de Comisia de industrii si servicii, condusa de Iulian Iancu, care se introduce la articolul 11, pe lista lucrarilor care nu necesita autorizatie de construire: “montarea de panouri fotovoltaice si/sau panouri solare pentru incalzirea sau prepararea apei calde pe acoperisul cladirilor, cu instiintarea prealabila a autoritatilor administratiei publice locale si cu respectarea legislatiei in vigoare”.Astfel, romanii care doresc sa-si monteze panouri fotovoltaice si/sau panouri solare pentru incalzire, nu vor mai fi nevoiti sa obtina autorizatie de construire.