O noua provocare pentru piata de energie: concurenta pe segmentul furnizorilor de ultima instanta

Reactia oarecum intarziata a consumatorilor de energie electrica de a migra de la un furnizor la altul, in ciuda faptului ca gradul de liberalizare al pietei permite acest lucru de ceva vreme, primeste un nou impuls din partea Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), care se pregateste sa deschida un alt segment de piata concurential: piata furnizorilor de ultima instanta FUI). Publicatia noastra a organizat saptamana trecuta o dezbatere pe aceasta tema, ocazie cu care domnul Marian Cernat, directorul pietei de energie din cadrul ANRE, a prezentat in exclusivitate concluziile unui studiu de consultanta pe marginea variantelor de liberalizare a pietei (FUI) si a concluziilor ce pot fi trase de aici.

Mai pe intelesul consumatorilor casnici aflati inca in regim reglementat (dar nu numai), se impune sa mentionam ca acest segment de piata despre care vorbim astazi apartine in momentul de fata celor 8 mari companii de furnizare care se adreseaza categoriei de consumatori casnici (peste 8 milioane): Electrica Furnizare (cu trei filiale), Enel Romania, E.ON si CEZ. In baza legislatiei existente, orice consumator final de energie electrica din Romania, daca are probleme in alimentare cu furnizorul cu care a incheiat un contract, este preluat imediat de catre un alt furnizor, daca cel initial nu-si mai poate exercita obligatiile asumate. Ceea ce este foarte important de stiut, pentru consumatori, este faptul ca trecerea la un furnizor de ultima instanta a consumatorului nu presupune o modificare a pretului platit pentru energia electrica. Din momentul in care si piata furnizorilor de ultima instanta va fi liberalizata (inceputul anului 2018), aparitia unor furnizori cu oferte mai bune poate deveni o realitate. Pretul nu este insa singurul argument al deschiderii pietei.

Criteriul celui mai bun pret a devenit pentru piata de energie electrica din Romania esential, din anul 2000, cand s-a inceput procesul de liberalizare si scopul final este acela care da consumatorului sansa de a beneficia de pretul corect si cel mai mic. Esential in acest caz este ca piata sa fie liberalizata in totalitate. In momentul de fata acest lucru s-a produs pe segmentul consumatorilor non casnici, iar din 2018 inclusiv consumatorii astazi reglementati vor intra in piata concurentiala. Practic, in 2017 sunt prevazute doua etape ale liberalizarii, in prima etapa ajungandu-se la un procent de 80%, iar in cea de-a doua etapa la 90%, pentru ca procesul sa se incheie definitiv la inceputul lui 2012.

Pe acest fond, furnizorii de ultima instanta au fost selectati dupa numarul de consumatori finali aflati in zona lor de activitate si interes. La clientii care nu au utilizat de aceasta optiune s-a implementat un mecanism sub denumirea de clienti aflati sub incidenta serviciului universal. Asa se face ca furnizorii de ultima instanta au beneficiat de acelasi pret (reglementat) al energiei electrice la nivelul intregii tari, presupunandu-se (de catre ANRE) ca acesta este si pretul corect. Potrivit legii insa, FUI trebuiau selectati printr-un mecanism competitiv, care s-a amanat insa pana in momentul liberalizarii totale a pietei de energie, respectiv anul 2018. Exista un regulament de furnizare competitiva pentru FUI , care va fi inlocuit, desigur, peste un an.

Consultantul care a realizat studiul de deschidere a competitiei pe piata FUI, la solicitarea ANRE, a identificat mai multe solutii pentru masurile ce trebuie aplicate, din care Autoritatea s-a oprit (in momentul de fata) la cinci solutii. Vom incerca sa prezentam in articolele noastre viitoare aceste solutii, cu precizarea ca ele au un grad ridicat de specializare. Pana atunci insa, in cadrul conferintei organizate de catre Energy-Center, cu sprijinul ANRE, de saptamana trecuta, au iesit in evidenta cateva principii de care ar trebui sa se tina seama pana in momentul liberalizarii totale a pietei de energie electrica, respectiv a aparitiei concurentei si pe segmentul de furnizor de ultima instanta. S-a pus in calcul desemnarea FUI pe criterii de calificare, astfel incat in functie de zona de licenta sa unul singur, ceea ce infirma insa criteriul competitivitatii. O alta solutie ar fi desemnarea FUI pe criteriul competitivitatii, inclusiv considerentele care tin de pretul energiei. Din nou, asupra acestor amanunte vom reveni, pentru ce din momentul analizei in profunzime a studiului apar elemente care tin de furnizorii obligati si furnizorii voluntari, criterii inca insuficient de bine definite in contextul concurential.

(va urma)