Polonia e cu nasul pe sus in ceea ce priveste reducerea dependentei de gazul rusesc

Polonia, tara care depinde de grupul rus Gazprom pentru doua treimi din necesarul sau de gaze naturale, a facut din diversificarea livrarilor un obiectiv strategic prin finalizarea unei conducte care sa ii ofere accesul la gazul norvegian, dupa ce in 2016 a finalizat un terminal pentru importul de gaze naturale lichefiate.

„Nu ne diversificam livrarile pentru a putea continua cu Rusia. Este o chestiune de securitate, iar Baltic Pipe nu face parte din negocierile cu Gazprom”, a declarat Piotr Naimski, secretar de stat responsabil cu infrastructura energetica, citat de Bloomberg. La venirea sa la putere in anul 2015, Partidul Lege si Justitie (PiS) a anuntat ca nu va reinnoi contractul de aprovizionare pe termen lung cu Gazprom care expira in 2022.

Pentru a putea face acest lucru, compania de distributie controlata de statul polonez PGNiG SA a fost nevoita sa relanseze un proiect privind construirea unui gazoduct care sa faca legatura cu Polonia, proiect mentionat prima data in urma cu 20 de ani. Proiectul Baltic Pipe ar urma sa fie finalizat in luna octombrie 2022.

„Daca am vrea sa prelungim contractul cu Gazprom, ar trebui sa demaram negocierile in luna decembrie 2019, insa, la acel moment, vom fi siguri ca Baltic Pipe va fi construit, astfel incat suntem intr-o pozitie confortabila. In acelasi timp, Polonia este pregatita pentru a face fata oricarui risc de aprovizionare in perioada de tranzitie”, a explicat Naimski.

In prezent, PGNiG primeste 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an de la Gazprom, ceea ce acopera 63% din necesarul de consum. Restul este asigurat din productia interna (aproximativ 26%) si importurile de LNG (11%). Planurile autoritatilor poloneze vizeaza dublarea achizitiilor de LNG din Qatar pana la trei miliarde metri cubi in 2018 si semnarea unui contract pe termen mediu pentru a putea importa gaze lichefiate din SUA.

In aceste conditii, capacitatea terminalului polonez de gaze lichefiate ar urma sa se majoreze cu 50%, pana la 7,3 miliarde de metri cubi pe an, dupa 2020. In paralel, compania poloneza PGNiG s-a angajat sa asigure tranzitul a 8,78 miliarde metri cubi de gaze pe an via Baltic Pipe atunci cand acest gazoduct va deveni operational.

De asemenea, Polonia extrage anual din surse interne peste patru miliarde de metri cubi de gaze naturale si pentru a putea exporta surplusul ar putea fi nevoita ca, dupa 2022, sa construiasca conducte de interconectare cu tarile vecine, inclusiv Slovacia, Lituania, Cehia si Ucraina.

„Interconectorul cu Slovacia este crucial, pentru ca ne ofera acces, via Ungaria, la alte tari. Vom putea furniza pana la cinci miliarde de metri cubi catre acea regiune, iar pentru unele state este vorba de o cantitate similara cu necesarul anual”, a adaugat Naimski. Pe langa decizia de a nu prelungi contractul cu Gazprom, autoritatile de la Varsovia se opun si planurilor companiei rusesti de a construi o noua conducta prin Marea Baltica, denumita Nord Stream 2.

Polonia sustine ca acest proiect face tari precum Ucraina mai vulnerabile daca Rusia va decide sa puna capat livrarilor de gaze spre Occident via tarile de tranzit cum ar fi Ucraina sau Belarus.