Aurul de la Rosia Montana va face victime curand: platim 2 miliarde de euro despagubiri sau facem jocul canadienilor?

Cine si-a inchipuit ca Gabriel Resources, compania canadiana care intentioneaza sa exploateze aurul de la Rosia Montana, a uitat de banii lasati in Romania in  ultimii14 ani se insala amarnic. Jocul de ping-pong al autoritatilor romane se apropie de final, canadienii nemaifiind dispusi sa traga mata de coada in acest proiect minier, cel mai mare din Europa in domeniul aurifer. Amenintarea cu un proces international, in urma caruia Romania ar pierde aproape sigur, revine in actualitate, daca autoritatile de la Bucuresti nu vor lua o decizie clara in privinta exploatarii de la Rosia Montana. Din pacate, guvernul de la Bucuresti este intr-o ceata totala in continuare, iar legea minelor, care ar fi urmat sa stabileasca niste criterii destul de clare privind mineritul din tara noastra a fost uitata in sertarele Parlamentului.

Gura pacatosului adevar graieste, sau, mai bine zis, „daca taceai, filosof ramaneai”. Asa se poate traduce situatia actuala in privinta proiectului Rosia Montana, dupa ce in urma cu ceva vreme insusi prim ministru guvernului Romaniei, Victor Ponta, declara ca in cazul renuntarii la proiect, tara noastra ar urma sa despagubeasca compania canadiana cu nu mai putin de doua miliarde de euro. Amintim ca in postura de parlamentar, domnul Ponta a sustinut proiectul, pentru ca in postura de prim ministru sa schimbe foaia. Nu pentru ca ar fi detinut argumente economice, ci pentru simplu fapt ca trebuia sa dea satisfactie celor ce contestau proiectul, imediat dupa preluarea guvernarii.

Sa nu va inchipuiti ca cei de la Gabriel Resources nu au sorbit efectiv afirmatiile premierului, in privinta celor doua miliarde de euro, dar au preferat sa mai astepte pana cand apele politice s-or mai aseza, dupa plecarea lui Basescu de la la Cotroceni, un alt aburitor politic pentru canadieni. Si iata ca, in noua conjunctura politica, Gabriel Resources revine in forta in scena. De altfel era de asteptat.

„Compania Gabriel Resources  anunta noi demersuri pentru initierea unui dialog pozitiv cu factorii de decizie din Guvernul Romaniei si cu autoritatile de reglementare competente  direct responsabile de evolutia procesului de avizare si autorizare a minei de aur si argint de la Rosia Montana . În acest scop, Compania a trimis o notificare oficiala catre Presedintele si Prim-Ministrul Romaniei, în numele Gabriel si al anumitor companii afiliate (denumite în continuare „Grupul Gabriel”), prin care solicita autoritatilor romane sa se angajeze oficial într-un proces de consultare.

Pentru evitarea oricaror îndoieli, Gabriel doreste gasirea unei solutii amiabile în acest diferend care sa duca la dezvoltarea proiectului minier, în beneficiul tuturor partilor implicate. Gabriel nu a initiat nicio cerere de arbitraj sau vreun alt demers în instantele internationale de arbitraj„, se mentioneaza intr-un comunicat al companiei.

Asta nu inseamna ca nu o va face, in cazul in care guvernul va mai bate apa in piua. Problema este ca la cei peste 300 de milioane de dolari investiti in Romania in acesti aproape 14 ani, canadienii sunt indreptatiti sa ceara despagubiri de miliarde de dolari, dupa cum insusi prim ministrul Victor Ponta afirma?

Romanii, atat cei care manifesta impotriva proiectului, cat si ce care sunt in favoarea lui, nu inteleg nimic din toata aceasta disputa. Nu inteleg, pentru ca nimeni nu le explica realitatea. In schimb, dupa ce s-a declarat favorabil proiectului de exploatare a aurului de la Rosia Montana, si apoi impotriva lui, primul ministru al guvernului roman, Victor Viorel Ponta, a gasit o alta diversiune. Si ca sa lamurim problema pentru totdeauna. Canadienii ne pot cere eventuale despagubiri pentru tergiversarea proiectului si in nici un caz pentru refuzul de a-i da drumul sa mearga inainte. In fond, Romania are dreptul sa accepte un proeict minier de o asemenea anvergura, in conditii avantajoase pentru ambele parti, sau are dreptul sa-l refuze, pentru ca nu a concesionat nimic lui Gabriel Resoureces, in afara dreptului de explorare. Buba este insa in alta parte.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a suspendat, in urma cu circa patru ani, fara nici o explicatie evaluarea EIM (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului) si a refuzat acordarea catre RMGC a autorizatiilor de siguranta a barajelor, care fusesera deja aprobate anterior în cursul aceluiasi an de catre o Comisie de Experti, blocand efectiv alte autorizatii si aprobari acordate anterior, motiv pentru care compania candiana a decis sa-si reduca activitatile. Pe de alta parte, un alt minister, cel al Economiei si Finantelor, la vremea respectiva, a avizat favorabil proiectul de exploatare a aurului la Rosia Montana, participand la compania de exploatare cu un procent de 19% din actiuni prin includerea in proiect a Companiei Miniere Minvest Deva.

Toate sunt acum istorie, dar pentru aceste decizii iresponsabile Romania ar putea avea de platit despagubiri canadienilor. In nici nu caz pentru altceva.

Pana in momentul de fata, nici o autoritate din Romania nu a putut sa demonstreze vreo incalcare a legislatiei din Romania de catre RMGC, motiv pentru care suspendarea autorizatiilor nu are nici o justificare. In cazul blocarii totale a proiectului, statul ar putea despagubi compania canadiana pentru sumele investite in descarcarile arheologice, pentru care au fost date de altfel aprobarile necesare, in schimb, canadienii s-ar alege cu proprietatile cumparate deja in zona Rosia Montana, fiind in situatia sa blocheze orice alt proiect de dezvoltare a zonei. Nu in ultimul rand, statul roman ar putea fi pus in situatia de a plati daune pentru nerealizarea proiectului, estimate in momentul de fata la cel putin 300-400 milioane euro. In nici un caz doua miliarde de euro.

Daca s-ar ajunge totusi aici, isi poate permite tara noastra asemenea despagubiri? Sigur, acesta nu este un motiv sa aprobam in orb proiectul Rosia Montana. Dar, nici nu mai putem s-o scaldam la nesfarsit. Din pacate, nimeni din Guvernul Ponta nu este in stare sa abordeze profesionist aceasta problema. Cei de la Gabriel Resources stiu insa foarte bine ce au de facut. Si de pierdut nu vor pierde in nici un context. Iata ce mai spun canadienii:

„In ultimii 15 ani, Grupul Gabriel a investit sume semnificative în dezvoltarea Proiectului, iar în prezent nu exista nicio certitudine cu privire la procedurile care sa duca la autorizarea Proiectului. Grupul Gabriel considera ca a actionat permanent în spiritul bunei credinte, al corectitudinii si al cooperarii în toate raporturile sale cu autoritatile romane si cu Statul roman, ca partener al sau si actionar în acest proiect, pentru a înregistra progrese în autorizarea Proiectului.

Gabriel a emis notificarea deoarece considera ca tratamentul aplicat de catre autoritatile romane nu a fost în conformitate cu tratatele internationale de protectie a investitiilor semnate de catre Romania. Prin urmare, avand în vedere pierderile substantiale pe care Grupul Gabriel le va suferi daca Proiectul nu va fi autorizat sa se dezvolte în concordanta cu toate legile aplicabile, Gabriel nu are alta solutie decat de a recurge la aceasta notificare prin care solicita statului roman sa se angajeze oficial într-un proces de consultare, conform Tratatelor.

Grupul Gabriel prin reprezentantii sai la cel mai înalt nivel îsi mentine disponibilitatea de a se angaja în consultari cu autoritatile romane în vederea rezolvarii pe cale amiabila a tuturor punctelor care fac obiectul unor dezacorduri, cat mai curand posibil, în beneficiul tuturor partilor implicate.

În caz contrar, daca grupul Gabriel nu va putea obtine o solutie satisfacatoare pentru un parcurs clar si solid de progres în autorizarea si constructia Proiectului, sau daca Romania nu ia masuri concrete pentru a ajunge la o astfel de întelegere amiabila, Grupul Gabriel este pregatit sa-si prezinte pretentiile în cadrul arbitrajului international, pentru a obtine compensari integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încalcari ale tratatelor din catre Romania. De asemenea, Grupul Gabriel îsi rezerva dreptul de a urma alte cai de remediere disponibile”.

Acu e acu, domnule Ponta!