Reducerea taxei pe valoare adaugata de la 19% la 9% pentru prestarea de servicii publice nu se mai aplica

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) pentru prestarea mai multor servicii publice urma sa fie redusa, potrivit unui proiect de act normativ aprobat in toamna de senatori. Totusi, deputatii au adoptat recent documentul intr-o forma modificata aproape complet, din care lipsesc inclusiv prevederile care stabileau ca pentru electricitate, gaze, caldura, canalizare si salubrizare urma sa se aplice o cota redusa de TVA de 9%. De altfel, documentul a fost promulgat recent de presedintele tarii si vineri a aparut in Monitorul Oficial, astfel ca facturile pe care le platesc in prezent românii nu se vor reduce, cel putin pentru moment, scrie portalul Avocat.net.

 Legea nr. 107/2017 pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a trecut de Parlament in aprilie 2017, vineri a fost publicata in Monitorul Oficial si a intrat in vigoare chiar azi. 

Totusi, forma adoptata de deputati, acceptata de seful statului si aparuta in Monitor este schimbata aproape in totalitate fata de cea initiala, ce a trecut de Senat in septembrie 2016. Astfel, din cuprinsul proiectului au fost eliminate, la comisiile din Camera Deputatilor, prevederile referitoare la extinderea listei cu bunuri sau servicii pentru care va fi folosita o cota redusa de TVA.

Concret, in varianta in care a ajuns la deputati, o cota redusa de 9% s-ar fi aplicat asupra bazei de impozitare şi pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri, pe lânga cele deja existente in legislatie:

• serviciile de canalizare;
• producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termica in sistem centralizat;
• livrarea de electricitate;
• livrarea de gaze naturale;
• serviciul public de salubrizare a localitaţilor.

Practic, prin reducerea cotei de TVA pentru prestarea de servicii publice, de la 19%, atât cât este in prezent (cota standard de TVA), la 9%, iniţiatorii proiectului urmareau imbunataţirea nivelului de trai al contribuabililor, care ar fi scos lunar mai puţini bani din buzunare pentru achitarea facturilor la utilitati. “Reducerea valorii facturilor legate de cheltuielile cu utilitaţile va conduce atât la achitarea la timp a facturilor, cât şi la prevenirea acumularii de datorii pe lanţul furnizorilor“, era explicat in expunerea de motive ce insoţeşte proiectul de lege.

Totodata, in motivarea demersului lor, grupul de parlamentari iniţiatori ai propunerii explica faptul ca banii economisiţi de populaţie ar putea fi folosiţi in alte direcţii, astfel incât şi alte ramuri ale economiei sa se dezvolte: “La nivelul economiei, veniturile suplimentare ramase la dispoziţia contribuabililor vor antrena alte efecte pozitive prin economisire şi consum de servicii prestate de agenţi economici autohtoni, platitori de impozite la rândul lor”, mai scrie in documentul menţionat.

Alte prevederi respinse de deputati

In forma aprobata de senatori, erau prevazute modificari şi in zona taxelor şi impozitelor locale, in sensul in care persoanele care desfaşoara profesii liberale urmau sa datoreze pentru cladirea in care işi au stabilit sediul social un impozit redus, similar celui platit de persoanele fizice pentru cladirile rezidenţiale (pentru locuit).

De altfel, iniţiatorii proiectului atrageau atenţia ca sarcina fiscala pentru aceste categorii de persoane a crescut considerabil de anul trecut, in baza prevederilor noului Cod fiscal, astfel ca “prevederea privind impozitarea persoanelor care desfaşoara profesii liberale in cladiri nerezidenţiale sau mixte la nivelul impozitului datorat de persoanele fizice pentru cladirile rezidenţiale este menita sa evite impovararea excesiva a acestor contribuabili, sa evite renunţarea la practicarea profesiei şi, eventual, derularea ei in zona neagra a economiei“, dupa cum este precizat in expunerea de motive anexata proiectului.

In plus, potrivit aceluiaşi proiect de lege, persoanele scutite, conform legii, de plata taxelor şi impozitelor locale, fie ele pe cladiri sau terenuri, s-ar fi bucurat de o astfel de facilitate incepând cu luna imediat urmatoare depunerii documentelor justificative in acest sens, şi nu abia de la inceputul anului urmator depunerii actelor la direcţiile de specialitate, aşa cum stipuleaza in prezent Codul fiscal.

“Reducerea poverii fiscale ar trebui sa intervina la momentul in care contribuabilul se afla intr-o situaţie de criza şi beneficiarii se afla in nevoie, şi nu un an mai târziu, când de fapt este posibil ca familia sa fi depaşit momentul critic, iar facilitatea sa nu mai fie de actualitate”, arata iniţiatorii documentului.

Nu in ultimul rând, propunerea legislativa urma sa reduca birocraţia intâlnita in prezent la stabilirea cuantumului taxelor datorate bugetelor locale, in contextul in care contribuabilii sunt nevoiţi sa suporte cheltuieli inutile. In acest sens, pentru calculul impozitului datorat de persoanele fizice care deţin cladiri nerezidenţiale (folosite in scop economic), valoarea asupra careia se va aplica cota de impozitare cuprinsa intre 0,2 şi 1,3% va fi:

• valoarea rezultata dintr-un raport de evaluare intocmit de un evaluator autorizat (fiind astfel eliminata prevederea conform careia raportul trebuia sa fie mai nou de cinci ani);
• valoarea finala a lucrarilor de construcţii, in cazul lucrarilor noi;
• valoarea cladirilor care rezulta din actul prin care se transfera dreptul de proprietate, in cazul cladirilor dobândite.

Totusi, deputatii din Comisia buget-finante nu au fost de acord nici cu aceste prevederi, la fel cum s-a intâmplat cu toate dispozitiile aprobate de senatori si prezentate pe parcursul articolului. Prin urmare, Plenul Camerei Deputatilor a adoptat propunerea legislativa ca atare, fara nicio legatura cu varianta senatorilor. Mai departe, presedintele a promulgat legea prin decret prezidential, iar documentul si-a incheiat parcursul legislativ vineri, odata cu publicarea in Monitorul Oficial.