Romania ignora prioritatile UE: saracia energetica si clientul vulnerabil

Energy-Center continua seria articolelor privind efectele liberalizarii preturilor la energie si gaze naturale, si rolul jucat de Ministerului de Finante in ecuatia producatori-consumatori de energie si gaze. Paradoxal, ca o adevarata bataie de joc la adresa romanilor, in timp ce tarile bogate ale Europei se gandesc cum sa-si protejeze cetatenii de majorarile anticipate ale preturilor la energie electrica si gaze naturale, guvernul de la Bucuresti ignora cu desavarsire acest capitol. Saracia energetica va deveni cea mai mare amenintare la adresa cetatenilor, dar nimanui nu-i pasa de asta.

Pe data de 9 februarie 2010, in conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in contextul viitoarei sale Presedintii a Consiliului Uniunii Europene, Guvernul belgian a hotarat sa consulte Comitetul Economic si Social cu privire la Sarăcia energetica in contextul liberalizarii pietei de energie si al crizei economice. Data fiind urgenta lucrarilor, in cea de-a 464-a sesiune plenara, care a avut loc la 14 si 15 iulie 2010 (sedinta din 14 iulie 2010), Comitetul Economic si Social European l-a numit raportor general pe dl Sergio SANTILLÁN CABEZA si a „adoptat prezentul aviz cu 124 voturi pentru si 6 abtineri”.

Prețurile energiei electrice, gazului si altor combustibili cum ar fi carbunele continua sa creasca, iar aceasta tendinta pare sa se mentina in cursul urmatorilor ani. Prin urmare, daca nu se actioneaza in mod rapid si eficient, numarul consumatorilor vulnerabili va creste substantial. Obiectul avizului Comitetului Economic si Social European privind saracia energetica, in contextul liberalizarii si al crizei economice nu consta in a determina cauzele cresterii preturilor energiei electrice, ci in a sublinia necesitatea de a-i proteja pe consumatorii vulnerabili, pentru a se evita situatiile de saracie energetica.

Lupta impotriva saraciei energetice reprezinta o noua prioritate sociala care trebuie abordata la toate nivelurile. Este important ca UE sa defineasca orientari comune pentru ca toate statele membre sa avanseze in aceeasi directie pentru a eradica sau a evita saracia energetica.

Conceptul de saracie energetica poate fi abordat atat la nivel macro, cat si la nivel microeconomic. Accesul la energie electrica si gaze naturale suficiente si de calitate pentru industrie, agricultura si restul sectoarelor este esential pentru prosperitatea si competitivitatea unei tari. Lipsa acesteia poate conduce la o criza economica de proportii, la somaj si la saracie in general.

Saracia energetica se traduce prin dificultatea sau incapacitatea consumatorilor de a-si mentine locuinta in conditii adecvate de temperatura, precum si de a dispune de alte servicii energetice esentiale, la un pret rezonabil. Avand in vedere dificultatile cu care se pot confrunta persoanele cu venituri reduse, statele membre trebuie sa stabileasca masuri de sprijin, in functie de posibilitati.

Situatia de saracie energetica rezulta din combinarea a trei factori: nivelul scazut al veniturilor, consumul de energie si pretul energiei.

Printre consecintele pe care le-ar putea avea o situatie de saracie energetica se numara problemele de sanatate, decuplarile de la retea efectuate de furnizor, utilizarea generalizata a energiei sub standardele de confort, acumularea de datorii si altele.

Saracia energetica nu este un fenomen usor cuantificabil, cu toate ca se poate masura cu ajutorul unor variabile, cum ar fi incapacitatea unui consumator de a-si mentine locuinta la o temperatură adecvată (21 % în UE-27 conform Eurostat), procentajul populatiei care are facturi neplatite la energie electrică (7 % in UE-27) sau numarul de locuinte care au scurgeri, fisuri sau alte probleme ce afectează cladirea (18 % în UE-25, Studiul UE-SILC 2007).

Conform Comitetului Economic si Social European, Grupurile sociale cele mai vulnerabile sunt cele cu veniturile cele mai scazute, cum ar fi persoanele cu varste de peste 65 de ani, familiile monoparentale, persoanele aflate in somaj sau persoanele care beneficiaza de alocatii sociale. Mai mult, in majoritatea cazurilor, persoanele cu niveluri scazute de venit locuiesc in cladiri cu izolare termica inadecvata, ceea ce nu face decat sa agraveze situatia de saracie energetica cu care se confrunta.

In Romania, notiunea de saracie energetica nu este consemnata in nici un act normativ, strategic, sau intr-un plan e masuri. In legea 123/2012 este definit Clientul Vulnerabil, fara a i se definii criterile de eligibilitate in nici un act normativ, asa cum insusi Legea o cere: “clientul final apartinand unei categorii de clienti casnici care, din motive de varsta, sanatate sau venituri reduse, se afla in risc de marginalizare sociala si care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiaza de masuri de protectie sociala, inclusiv de natura financiara. Masurile de protectie sociala, precum si criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative;

Clientul Vulnerabil nu are o definitie agreata la nivel European intalnind urmatoarele definitii:

* In Marea Britanie, se considera ca un client este vulnerabil atunci cand acesta este obligat sa investeasca peste 10 % din venituri pentru menținerea locuintei la un nivel de temperatură adecvat;

* In Spania, se considera ca un client vulnerabil este cel care prezinta dizabilitati locomotori sau de alt nivel (auz, miros, vaz)

Sa vedem cum este in Romania, una dintre cele mai sarace tari ale Uniunii Europene. Chiar, daca criterile de definire a clientilor vulnerabili nu au fost definite la noi, reprezentantii Ministerului de Finante au gasit de cuviinta ca, intr-un mare secret, sa fabrice o Ordonanta de Urgenta privind instituirea contributiei operatorilor din sectorul energetic pentru sustinerea financiara a consumatorilor vulnerabili.

Oare, cat de “inteligent” poti sa fi ca sa nu intelegi ca nu poti stabili fondurile aferente consumatorilor vulnerabili, fara sa stii care sunt acestia!!!

Guvernanti s-au obisnuit fara sa faca nici o analiza, fara sa dea nici o explicatie, fara sa inteleaga catusi de putin mersul lucrurilor, fara sa se uite la cauzele reale si fatale, sa nascoceasca ceva simplu, usor si mai ales populist si apoi sa-l arunce in piata, indiferent de consecinte, caci formula “Ciocu mic, Suntem la putere!” functioneaza inca.

(va urma)