Romania lucrului “bine” facut: cum poate balti o investitie hidroenergetica de 163 milioane euro, la 4 ani de la taierea panglicii?

Putine si adesea accidentale, investitiile in sistemul energetic romanesc se dovedesc a fi o piatra de moara pentru autoritati, care nu stiu cum sa le gestioneze ulterior. Colegii de la publicatia sibiana “Turnul Sfatului” demonstreaza acest lucru printr-un reportaj de exceptie privind investitia Hidroelectrica in centrala hidroelectrica de la Racovita, investitie a carei valoare s-a ridicat la suma de 163 milioane euro, dar care balteste din incompetenta autoritatilor. Iata mai jos reportajul cu pricina:

De aproape patru ani, deja, curge Oltul pe sub centrala hidroelectrica de la Racovita, a carei panglica de inaugurare a fost taiata de fostul premier Victor Viorel Ponta in decembrie 2013. Iar Oltul curge degeaba pe sub hidrocentrala, din cauza a doua poduri CFR aflate la trei kilometri in aval, poduri care demult ar fi trebuit inlocuite cu unul nou, dar pentru care Ministerul Transporturilor nu are bani. Atat de interesati sunt guvernantii de hidrocentrala care a costat 162,7 milioane de euro, incat actualul ministru al Transporturilor nu si-a facut timp intr-o luna si jumatate sa raspunda la niste intrebari. Iar predecesorul lui declara ca habar nu avea de problema.

Dupa cum amintea “Turnul Sfatului” in urma cu ceva ani, in prezenta oficialitatilor locale si a ministrului Energiei din acea vreme, premierul Victor Viorel Ponta taia panglica de inaugurare a hidrocentralei de la Racovita in decembrie 2013. Textul oficial livrat de biroul de presa al Executivului din acea vreme preciza ca, dupa taierea panglicii, premierul a intrat in camera de comanda pentru a pune in functiune agregatele si a urmari cum hidrocentrala atinge parametrii instalati. Noua investitie a statului roman are o putere instalata de 31,5 MW, produsa de doua agregate de putere egala. In realitate, conform datelor Hidroelectrica, beneficiarul investitiei, hidrocentrala a fost pornita abia un an mai tarziu, mai precis pe 6 decembrie 2014. Si nu in totalitate, ci numai pe sfert: a fost pornit un singur agregat, la jumatate din puterea instalata (7MW). Insa hidrocentrala avea sa fie oprita total in primavara lui 2015, din cauza unei „defectiuni de furnitura“, remediere executata de UCM Resita, societatea care a construit si oferit garantie pentru echipamente.

Comunicatul oficial transmis dupa inaugurarea din 2013 mai amintea, in treacat, o problema care conditiona functionarea centralei hidroelectrice (CHE) Racovita, problema legata de existenta a doua poduri de cale ferata situate in aval. „A fost rezolvata ca urmare a deciziei Ministerului Transporturilor, care si-a asumat finantarea construirii unui nou pod de cale ferata”, mai arata comunicatul emis de autoritati. In realitate, insa, problema nu era si nu este rezolvata. Cele doua poduri sunt situate la cateva zeci de metri unul de celalalt si servesc rutei Sibiu – Brasov, respectiv rutei Sibiu – Ramnicu Valcea. Ambele sunt situate pe asa-numitul „canal de fuga“ al centralei, care pentru a functiona la capacitatea proiectata trebuie sa aiba o adancime de 12 metri. In acest moment, canalul de fuga are doar opt metri adancime si nu mai poate fi adancit, deoarece excavarea a inca patru metri ar pune in pericol stabilitatea celor doua poduri. Date in functiune in 1897, respectiv 1917, ambele poduri au perioada de exploatare depasita, sustin reprezentantii Hidroeletrica.

Au tot discutat timp de 28 de ani

Construirea CHE Racovita a fost prevazuta in Decretul Consiliului de stat nr. 24/1989, dat de fostul regim comunist pentru ”amenajarea hidroenergetica a raului Olt pe sectorul Cornetu – Avrig“. „Conform actului de aprobare, lucrarile de infrastructura conexe lucrarilor energetice cadeau in sarcina ministerelor de resort, in speta pentru lucrari la drumuri, poduri sau cai ferate, sarcina revenea Ministerului Transporturilor“, arata reprezentantii Hidroelectrica. Cum Decretul 24 nu a fost niciodata abrogat, inlocuirea celor doua poduri a ramas in sarcina CFR. „Discutiile cu CFR au inceput in anii ’90, apoi au fost o perioada blocate, ele fiind redeschise in anul 2006“, mai amintesc reprezentantii Hidroelectrica SA.
Dupa 2006, Ministerului Transporturilor i-a fost transmisa documentatia in vederea demolarii celor doua poduri si cea aferenta construirii unuia nou, cu doua fire. Dar documentatiile au fost respinse de Ministerul Transporturilor, care a mai emis si aviz negativ pentru CHE Racovita. „Avizul include o clauza de interdictie totala de exploatare a centralei si de desfasurare de lucrari in albia raului Olt pana la marginea de 1000 de metri amonte de acestea (poduri – n.r.). Motivul principal al respingerii documentatiei a fost faptul ca Hidroelectrica S.A. nu si-a asumat finantarea constructiei noului pod“, se mai arata in raspunsul proprietarului CHE Racovita.

Un raspuns cu ceva masterplanuri

CFR – ca institutie subordonata Ministerului Transporturilor – nu a inlocuit cele doua poduri pana acum din lipsa banilor. Potrivit documentatiei realizata in 2006 de Hidroelectrica, valoarea lucrarilor necesare era aproximata la 6,8 milioane de euro. ”In lipsa unei finanţari speciale de la bugetul statului pentru execuţia lucrarilor la cele doua poduri sau pentru un pod nou cu cale dubla, sursele financiare proprii ale CNCF CFR SA nu permit angajarea intr-un proiect de o asemenea anvergura”, arata cei de la CFR. In aceste conditii, cei de la CFR au apelat la Ministerul Transporturilor. In 2013, Directia de investitii a Ministerului arata ca nu are bani pentru constructia de noi poduri. La cea mai recenta actualizare a masterplanului in transporturi, insa, au venit promisiuni. „Podul de la km 369+509 (cel inspre Ramnicu Valcea – n.r.) a fost inclus in Programul Operaţional Infrastructura Mare şi in Master Planul General de Transport, in cadrul proiectului de investiţii «Lucrari de reabilitare poduri, podeţe şi tuneluri de cale ferata – etapa II»”, raspund reprezentantii CFR, fara a-si asuma vreun termen de incepere a lucrarilor. Celalalt pod, inspre Brasov, nu a mai fost inclus in masterplan.

Dar a mai aparut o problema uitata: „ceva“ exproprieri

Dupa defectiunile din 2015, intreg barajul de acumulare al CHE Racovita a fost golit, situatie in care este si astazi. Cladirea este pustie, totul fiind inchis dupa gardurile de sarma. „In prezent, CHE Racoviţa funcţioneaza in perioada de probe tehnologice reglementata prin prevederile Ordinului ANRE NR.59/2015“, sustin reprezentantii Ministerului Energiei, in subordinea caruia functioneaza Hidroelectrica. In realitate, cei de la Hidroelectrica mai arata ca si cu podurile din aval reconstruite, si cu probele incheiate, proiectul CHE Racovita tot nu ar fi incheiat. Si asta deoarece exproprierile pentru lacul de acumulare nu s-au incheiat. Din cele 576 de ha necesare hidrocentralei, ar mai fi necesar de obtinut inca aproape 54 de ha, pentru care documentatiile au fost intocmite si care mai asteapta o hotarare de Guvern. „Documentatiile finalizate, mentionate mai sus, au fost inaintate la ministerul de resort pentru obtinere HG de expropriere in perioada 2012 – 2015. Din motive independente de vointa Hidroelectrica, aceste acte nu au fost emise pana in prezent“, se mai arata in raspunsul Hidroelectrica.

Interes zero: actualul ministru nu raspunde, cel de dinaintea lui nu a fost informat

Condus de Alexandru Razvan Cuc, Ministerul Transporturilor nu a raspuns la solicitarea Turnul Sfatului, transmisa la inceputul lunii aprilie, pe tema demersurilor efectuate pentru deblocarea situatiei de la Racovita. Inaintea lui Cuc, ministerul a fost condus vreme de sase luni de tehnocratul Sorin Buse. „Aceste proiecte nu mi-au fost aduse in atentie in nicio forma in cele sase luni de mandat“, afirma Buse. Cel care l-a precedat la conducerea Ministerului, Dan Costescu, a refuzat sa discute pe aceasta tema.