Romania si Moldova semneaza pe banda acorduri de interconectare si apoi le pun la sertar
Anul trecut, in luna mai, premierul guvernului roman si cel al guvernului moldovean, semnau un Memorandum prin care Gazoductul Iasi-Ungheni urma sa fie prelungit pana la Chisinau, pe teritoriul Republicii Moldova, si pana la Onesti, pe teritoriul Romaniei, in contextul vizitei efectuate de premierul Victor Ponta in statul vecin. Memorandumul mai prevedea realizarea primei interconexiuni de sud a retelei de electricitate intre cele doua tari, Isaccea-Vulcanesti si Vulcanesti-Chisinau, ulterior urmand sa fie efectuat un studiu de fezabilitate pentru inceperea celei de-a doua conexiuni. Evident, de atunci incoace nu s-a mai intamplat nimic, iar Memorandumul despre care vorbim nu era primul semnat de catre cele doua parti.
Acum aflam ca Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale- Transgaz si compania petroliera de stat a Republicii Moldova, Vestmoldtransgaz, au semnat, la Chisinau, de data asta un Acord de colaborare in domeniul interconectarii de gaze naturale, se precizeaza intr-un comunicat al Ministerului Economiei.
Documentul, semnat de Ion Sterian, presedintele Consiliului de Administratie al Transgaz Romania, si de Iurie Dolghier, administratorul Vestmoldtransgaz, stabileste principiile generale de cooperare dintre cei doi operatori de sistem si transport gaze naturale, in special in domeniul dezvoltarii in continuare a proiectului de interconectare a sistemelor de gaze naturale dintre Romania si Republica Moldova.Semnarea acordului de colaborare intre cele doua companii a avut loc in cadrul sedintei grupului moldo-roman in domeniul energiei pentru realizarea proiectelor necesare interconectarii retelelor de gaze naturale si energie electrica dintre cele doua state.
Nimic concret in acest comunicat, motiv pentru care inevitabil ne punem niste semne de intrebare legate de seriozitatea acestor intelegeri. Daca este vorba despre gazoductul Iasi-Ungheni si prelungirea lui pana la Chisinau de ce nu se spune concret acest lucru? Despre ce alta interconexiune poate fi vorba si mai ales cine suporta costurile. Acelasi lucru este valabil si in cazul interconexiunilor retelelor electrice. Pe de alta parte, daca bine ne amintim, gazoductul Ias- Ungheni trebuie racordat la reteaua de distrbutie a Republicii Moldova, lucru deloc usor dat fiind faptul ca principala companie de distributie (Moldovagaz) are ca actionar majoritar pe nimeni altul decat Gazprom. De ce ar ceda Gazprom dreptul de a utiliza aceasta retea in care sa pompam gaze romanesti?
Specialistii din cadrul Ministerului Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri din Romania (MECRMA), Ministerului Energiei din Romania si Ministerului Economiei al Republicii Moldova au discutat in principal, proiectul Regulamentului de functionare al Grupului de coordonare pe domeniul investitional si modul de aprobare al acestuia, aspecte cu privire la finantarea lucrarilor de proiectare, precum si stabilirea Reprezentantei Transgaz la Chisinau, se mai spune in comunicatul oficial. La fel, nu pricepem nimic concret de aici si intrebarile de mai sus devin si mai actuale.
Un document oficial redactat la inceputul anului de partea romana releva ca, potrivit estimarilor preliminare, extinderea gazoductului Iasi-Ungheni (Republica Moldova) pana la Chisinau presupune o investitie cuprinsa intre 110 si 150 milioane de euro, in functie de capacitatea de transport. Gazoductul Iasi-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat in luna august a anului trecut si a fost construit cu scopul reducerii dependentei Republicii Moldova fata de livrariile de gaze rusesti. Uniunea Europeana a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului pana in Chisinau.
Tronsonul pana la Chisinau, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma sa fie construit pe parcursul a doi-trei ani.Deja un an a trecut. Republica Moldova consuma aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importa din Rusia. Regiunea separatista prorusa Transnistria consuma la randul ei aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an. Pentru cei doi producatori romani de gaze (Romgaz si Petrom) extinderea consumului si in Moldova ar fi un balon de oxigen. Ce s-ar intampla insa, in cazul in care consumul nostru intern ar reveni pe crestere, iar resursele sunt din ce in ce mai limitate. In primul rand ne intrebam daca s-ar justifica o investitie de peste 100 de milioane de euro si de unde ar fi recuperata ea? In al doilea rand cum s-ar realiza intrarea in reteau de distributie? Poate ne lamureste Ministerul Economiei sau specialistii de la Transgaz. In caz contrar ramanem la speculatii si la ideea ca semnam acorduri sau memoorandumuri doar de dragul de a ne afla in treaba.