Romania stie cum sa combata saracia energetica dar nu misca nimic in aceasta directie

Vicepresedintele ANRE, Emil Calota, a declarat ieri ca “peste 42% din populatia Romaniei este incadrata in capitolul saracie energetica si are probleme cu plata facturii lunare la utilitati”. Aceasta recunoastere din partea ANRE a unei situatii alarmante nu este neaparat o noutate. Din pacate, nu Autoritatea de reglementare trebuie sa rezolve problema, ci guvernul Romaniei, respectiv ministerele de resort, cu atat mai mult cu cat problema consumatorilor vulnerabili a devenit un subiect sensibil si la nivelul Uniunii Europene. Scaderea preturilor la utilitati (energie, gaze, combustibili) nu a schimbat cu nimic situatia consumatorilor, ci, dimpotriva a agravat-o. In Romania se discuta despre consumatorii vulnerabili si stabilirea statutului lor de multi ani de zile. Nimic nu s-a intamplat insa la nivel legislativ, iar ajutoarele pe care statul roman le acorda anual unor categorii de consumatori in ideea unei asa zise protectii sociale sunt date complet anapoda. De aceeasi bani poate beneficia si o familie cu o vila impunatoare, precum si adevaratii saraci ai Romaniei. De aceea si statistica arata cum am prezentat mai sus.

Publicatia Energy-Center a publicat exact in urma cu un an un studiu realizat de ANRE si Academia Romana in privinta rolului eficientei energetice, intr-un context in care saracia energetica este tot mai agravanta, cu precizarea ca de putine ori am intalnit situatii in care Autoritatea de reglementare recunoaste deschis mare parte a problemelor cu care se confrunta consumatorii de utilitati din Romania. Respectivul studiu nu a fost luat in seama de catre nimeni, dovada ca nu a fost urmat de nici o masura concreta ulterior. Tocmai de aceea revenim cu o sinteza a acestui studiu, cu precizarea ca stim ce avem de facut, dar refuzam sa demaram.

Public nu se discuta suficient problema transferului catre consumator a diferitelor forme de investitie energetica (certificatele verzi si finantarea programelor de cogenerare de inalta eficienta). Acestea ar trebui sa revina mai degraba investitorului sau statului (prin bugetul national) si nu consumatorului casnic.

Pe de alta parte, un studiu european releva faptul ca, desi statele membre au implementat facilitati pentru clientii vulnerabili de energie, aproape 11% din populatia statelor membre se afla inca in imposibilitatea de a-si incalzi in mod adecvat locuintele la preturi suportabile ale energiei. Un studiu publicat de Comisia Europeana pe 25 iunie 2015 privind saracia energetica la nivel European, estima ca in 2012, datorita cresterii preturilor energiei, veniturilor reduse si locuintelor cu performante energetice scazute, s-au identificat 54 milioane de persoane aflate in aceasta situatie. Situatia actuala a Romaniei este mult mai grava si este predictibil ca se va agrava si mai mult in urmatorii 2-3 ani.

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a avut si are un rol cheie in tranzitia energetica, la acesta contribuind statutul de autoritate administrativa autonoma, sub control parlamentar, independenta decizional, organizatoric si functional, conform prerogativelor conferite de prevederile Legii nr. 160/2012 pentru aprobarea <LLNK 12007 33180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea ANRE.

Concluzii si recomandari :

Obiectivul general al strategiei sectorului energetic trebuie sa il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe termen mediu si lung, la un pret cat mai scazut, adecvat unei economii moderne de piata si unui standard de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii durabile.

1. Constatam existenta unor probleme critice ale politicii sociale actuale care acompaniaza reforma sistemului energetic. Nu exista analize evaluative ale masurilor de politica sociala energetica practicate in Romania in ultimul deceniu.

Recomandare:

Lansarea unui program de cercetare a impactului social al consumului energetic in condițiile creșterii prețului energiei in perioada 2017-2018. Programul se poate desfasura sub coordonarea Guvernului Romaniei, cu sustinerea ANRE pe o perioada de 3-5 ani si va oferi o baza pentru cristalizarea unei politici energetice, pe componenta sociala, pentru urmatorii 10 ani.

2. Situatia politicii sociale in sfera energiei este caracterizata de lipsa unei strategii globale. Sunt multe masuri, dar sectoriale/ punctuale, lipsind asamblarea lor intr-o viziune integratoare: sustinerea grupurilor sociale vulnerabile, o politica de reabilitare energetica a locuintelor, asigurarea accesului intregii populatii la sistemele de energie, promovarea unei culturi a consumului energetic, initiativele locale/ personale de producere de energie (energia solara, a biomasei, a vantului, etc), politica de incurajare a unui consum energetic rational si responsabil, promovarea unor sisteme energetice eficiente.

Recomandari:

1. Studiul nostru a conchis ca definitiile actuale ale saraciei energetice nu au dus la un concept clar si satisfacator, consemnat intr-un document politic coerent si a unei strategii nationale. Definirea corecta a saraciei energetice, in intreaga sa complexitate, este cruciala in dezvoltarea unei politici sociale energetice.
2. Coordonarea si integrarea de catre Guvern, cu sprijinul ANRE, a politicilor sociale din diferite sectoare: politica sociala a energiei, politica antisaracie si promovare a incluziunii sociale, politica sociala a protectiei consumatorului, politica veniturilor/ salariale, politica crearii locurilor de munca, politica locuirii etc.
3. Lansarea unui program national de crestere a eficientei consumului casnic al energiei. Conform unui studiu asupra programelor implementate de statele UE, 30% din programele referitoare la consumatorii vulnerabili/saracia energetica au ca instrument principal promovarea eficientei energetice.
4. Reconsiderarea sistemului de ajutoare pentru incalzire : acesta nu se bazeaza pe corelarea intre necesarul de combustibil pentru o incalzire optima, tipul de combustibil utilizat si starea energetica a locuintei. Doua aspecte trebuie avute in vedere :
5. are o orientare fundamental pasiva, cu efectul pervers de a afunda in saracie, si nu de a stimula iesirea din saracie : pentru obtinerea de ajutoare, de exemplu, se incurajeaza vanzarea proprietatilor acumulate peste minimul strict necesar si a mijloacelor care ar putea fi utilizate productiv.
6. nu contine stimulente pentru efortul de imbunatatire a valorii energetice a locuintelor.
7. Politica social-energetica nu trebuie sa se rezume doar la sprijinirea pasiva a ”celor mai saraci dintre saraci”/ a ”consumatorului vulnerabil”. In conditiile riscului important al caderii in vulnerabilitate energetica, specific mai ales urmatorilor 2-3 ani, sa se acorde o atentie accentuata prevenirii vulnerabilizarii si de incurajare a iesirii din starea de vulnerabilitate.
8. Este necesara extinderea functiilor de protectie a consumatorului de energie de la ajutorul pentru incalzire la protectia de abuz posibil din partea sistemului de furnizare a energiei fata de consumatorul casnic.
9. Dezvoltarea mecanismelor de cooperare ale ANRE cu Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorului (ANPC).
10. Exista critici privitoare la incorectitudini posibile in relatia dintre furnizorul de energie si consumator (publicul invoca, de exemplu, factura de energie electrica si factura de gaze ale caror formulari par confuze si netransparente).

In acest sens, este necesara cresterea gradului de monitorizare si control din partea autoritatilor responsabile pentru reducerea comportamentului abuziv si protectia consumatorilor finali de energie.

1. Public nu se discuta suficient problema transferului catre consumator a diferitelor forme de investitie energetica (certificatele verzi si finantarea programelor de cogenerare de inalta eficienta). Acestea ar trebui sa revina mai degraba investitorului sau statului (prin bugetul national) si nu consumatorului casnic.
2. Protectia consumatorului energetic casnic ca parte a securitatii nationale si ca parte a drepturilor omului. Energia nu este un bun pe care cetateanul il poate obtine sau nu in functie de resursele sale. Accesul la un nivel minim decent al energiei este garantat moral, juridic si politic. Protectia consumatorului nu se reduce la protectia consumatorului vulnerabil fata de resurse financiare. Dreptul la energie nu se reduce la dreptul de acces la un bun energetic minimal. El se refera si la dreptul la un mediu energetic decent. In fapt, exista unele programe de interes general (anveloparea cladirilor, de exemplu) care trebuie asamblate intr-o politica complexa de protectie a consumatorului energetic. Dreptul la energie cuprinde si dreptul la o cultura a energiei si la dreptul de a avea acces la deciziile care privesc consumul energetic.
3. Crearea unui mecanism eficace de participare a consumatorului casnic la deciziile privitoare la consumul energetic. Consumatorul casnic este slab reprezentat la nivelele decizionale nationale si europene.

ANRE ar putea oferi un bun exemplu din acest punct de vedere, dezvoltand mecanisme si proceduri de antrenare in functionarea sa a reprezentantilor consumatorilor. Participarea asociatiilor pensionarilor ar putea fi un foarte bun exemplu.

Promovarea unui parteneriat public-privat pentru imbunatatirea valorii energetice a locuintelor.

ANRE, prin Departamentul pentru eficienta energetica, in conformitate cu art.13, Legea 121/2014, coordoneaza elaborarea programelor de informare si de motivare a consumatorilor mici de energie, inclusiv casnici, de a utiliza eficient energia. Alaturi de stimularea tipic economica prin mecanismele economice, ANRE a inteles ca e nevoie de o abordare complementara, respectiv promovarea culturii eficientei energetice si a motivatiei responsabile.

Analizele au scos in evidenta cinci probleme critice ale consumului casnic energetic actual:

1. Sistemul termoenergetic colectiv este elementul critic al dinamicii actuale. Criza lui este agravata de lipsa unei viziuni precum si a unei strategii. Politica actuala este strict defensiva si este urgenta o strategie de dezvoltare a sistemului termoenergetic mostenit pentru consumatorul casnic .
2. Imbunatatirea caracteristicilor energetice ale locuintelor existente si asigurarea implementarii unor reguli energetice pentru constructiile viitoare.
3. Criza energetica profunda a satului se datoreaza gradului accentuat de saracie, accesul limitat la sistemele energetice publice, calitatea energetica precara a multor locuinte, mai ales a celor improvizate in concentrarile de saracie severa. Este urgenta dezvoltarea unei conceptii pe termen mediu si lung de iesire din criza a satelor izolate/lipsite de resurse economice proprii.
4. Situatia critica a clientilor care nu pot sa-si achite facturile de intretinere. Un studiu european releva faptul ca, desi statele membre au implementat facilitati pentru clientii vulnerabili de energie, aproape 11% din populatia statelor membre se afla inca in imposibilitatea de a-si incalzi in mod adecvat locuintele la preturi suportabile ale energiei. Un studiu publicat de Comisia Europeana pe 25 iunie 2015 privind saracia energetica la nivel European, estima ca in 2012, datorita cresterii preturilor energiei, veniturilor reduse si locuintelor cu performante energetice scazute, s-au identificat 54 milioane de persoane aflate in aceasta situatie. Situatia actuala a Romaniei este mult mai grava si este predictibil ca se va agrava si mai mult in urmatorii 2-3 ani.

Tabel. Procentul populatiei din UE-28 care aloca cel putin 40 % sau mai mult din venitul lor disponibil echivalent cheltuielilor pentru locuinta

https://energy-center.ro/wp-content/uploads/2015/11/grafic.pnghttps://energy-center.ro/wp-content/uploads/2015/11/grafic.png

5. La propunerea ANRE, mergandu-se mai departe, prin hotarare de guvern, se definesc situatiile critice ale clientilor aflati in situatie de saracie energetica si care nu pot fi deconectati, precum si modul de recuperare a costurilor asociate de catre operatori.

Recomandare: realizarea unor studii in profunzime pe aceste cinci teme si punerea in discutie a unor strategii/ planuri de actiune.

6. In Romania, pierderile energetice in sectorul industrial se ridica 30-35% din energia consumata, in timp ce la cladirile populatiei se constata pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumata.

In populatia Romaniei exista o saracie informationala privind drepturile consumatorului de energie, preturile practicate pe piata etc. Desi formal (legal) consumatorii au dreptul de a-si alege furnizorul, in practica se comporta ca niste “consumatori captivi”, fara posibilitați de negociere cu distribuitorii de energie. Piata energiei in Romania nu va deveni functionala doar prin activitatea legislativa si efortul institutiilor, in principal al ANRE. Relatia dintre furnizorii de energie cu un consumator bine informat si activ este esentiala pentru stimularea competitiei pe piata energiei (ceea ce va avea efecte atat asupra calitatii serviciilor, cat si a preturilor).

Recomandari:

1. Pe baza experientei europene si nationale, elaborarea unui cod deontologic al consumatorului de energie.
2. Campanii de promovare a culturii producerii si consumului energetic.
3. In prima urgenta, consumatorii casnici trebuie responsabilizati si sprijiniti sa-si achite facturile la energie si sa-si eficientizeze energetic locuintele. Trebuie sa pornim de la realitatea importanta a Romaniei: 97% dintre locuinte sunt proprietate personala.
4. Proiectarea si realizarea de catre ANRE – in cooperare cu institutii care au expertiza in domeniu – a unei campanii sistematice si de durata de informare a populatiei cu privire la:

drepturile consumatorului casnic de energie, inclusiv dreptul de a alege furnizorul de ultima instanta;

mecanisme transparente de stabilire a prețurilor energiei, accentuandu-se posibilele avantaje ale consumatorului.

7. In procesul de realiniere a preturilor energiei la nivel european, determinate prin mecanismele pietei europene, inevitabil se repun in discutie avantajele economice provenind din proprietatea publica a resurselor naturale (petrol, gaze, resurse hidro), dar si a constructiior mostenite istoric (baraje hidro, productie nucleara). Aceasta poate deveni o tema de discutie publica: identificarea transparenta a patrimoniului energetic si, elaborarea unor politici/ programe de interes pentru intreaga colectivitate.
8. Studiul a evidentiat impactul negativ important al cresterii preturilor energiei asupra standardului de viata, fiind este necesara adoptarea unui pachet de masuri compensatorii pe termen scurt care sa contina atat compensatii directe, cat si indirecte; de exemplu, coordonarea cresterii preturilor in 2017 – 2018 cu politica veniturilor, stimularea suportului public pentru imbunatatirea energetica a locuintelor (de tipul anveloparii cladirilor).

Recomandare: explorarea oportunitatilor de a adopta un pachet compensatoriu pentru cresterea preturilor energiei.

9. Cresterea transparentei procesului de schimbare a preturilor si taxelor. Mecanisme prin care consumatorul sa fie inclus ca partener in intregul proces. Un exemplu: Romania si-a indeplinit obiectivul pentru 2020 privind energia regenerabila, atunci se pune intrebarea daca mai este justificata utilizarea certificatelor verzi.
10. Regandirea sistemului de impozite si taxe continute in preturile energiei. In Romania, impozitele si taxele sunt printre cele mai ridicate din Europa. In urmatorii ani, la cresterea preturilor energiei se va adauga povara taxelor. Inevitabil, se va exercita o presiune puternica pentru a se regandi sursele financiare ale bugetului.