ROPEPCA sustine ca noul regim fiscal pentru companiile de exploatare si productie petroliera echivaleaza cu investitii mai putine si gaze mai scumpe

Schimbarile propuse la regimul de taxare onshore analizate recent de Parlament vor afecta in egala masura industria romaneasca de extractie si prelucrare a gazelor naturale si buzunarele consumatorilor de energie, afirma reprezentantii Asociatiei Romane a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera (ROPEPCA)

Potrivit sursei citate, in cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor privind impozitarea veniturilor suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale, in data de 27 noiembrie, membrii Comisiei de Industrii si Servicii, impreuna cu cei ai Comisiei pentru Buget, Finante si Banci, au propus eliminarea posibilitatii deducerii redeventei din impozitul pe veniturile suplimentare precum si aplicarea acestui impozit luand in calcul un pret de referinta nerealizat.

O astfel de masura va descuraja investitiile in conditiile in care Guvernul va retine pana la 18% ca redeventa si 80% ca taxa suplimentara, lasand companiile fara stimulente pentru a investi in continuare. In prezent, statul retine un maxim de 80% din venitul suplimentar, iar companiile ar trebui sa pastreze 20%, mentioneaza reprezentantii companiilor din sector.

“Acest nou regim fiscal va afecta negativ viabilitatea unei parti semnificative din industria gazului natural din Romania, punand in pericol investitiile noi si implicit productia interna de gaz. Este important de mentionat ca investitiile in industria titeiului si a gazelor naturale au totalizat, in ultimii 5 ani, aproximativ 6 miliarde de euro”, precizeaza sursa citata.

Mai mult, ROPEPCA estimeaza un risc crescut pentru scumpirea gazelor naturale in conditiile descurajarii investitiilor pe fondul accelerarii declinului natural al productiei.

“Riscul cresterii pretului gazului natural pe piata din Romania ca o consecinta a amendamentelor fiscale propuse este considerabil. Intrucat investitiile viitoare sunt descurajate, rata de declin natural al productiei va accelera iar, intr-un mediu cu cerere anticipata stabila, volumele diminuate ale productiei interne vor conduce la inflatie si la diminuarea puterii de cumparare. Impactul asupra consumatorilor vulnerabili va fi semnificativ, intrucat aceasta categorie este deja afectata de cresterea ponderii cheltuielilor cu incalzirea in bugetul total al gospodariei”, se mai arata in comunicat.

Reprezentantii companiilor de explorare si productie petroliera considera fundamental gresita impozitarea unui venit suplimentar determinat arbitrar prin raportare la un pret de referinta care nu este realizat de catre producatorii romani de gaz natural. Totodata, impozitarea, discriminatorie, a unui venit nerealizat contravine principiilor fundamentale ale Constitutiei Romaniei.

“Afectarea negativa a potentialului investitional privat va determina diminuarea veniturilor Bugetului Statului si va impacta negativ intregul sistem economico-social, intrucat impactul va cascada in intreaga economie, determinand pierderi semnificative de locuri de munca si un efect negativ considerabil in PIB”, subliniaza documentul citat.

Totodata, astfel de masuri vor avea un efect negativ si asupra securitatii energetice deoarece un regim fiscal necompetitiv va determina reducerea semnificativa a investitiilor in Romania si fara investitii masive, productia interna de gaz natural va continua sa scada iar tara va fi nevoita sa se bazeze pe importuri de gaz natural.

De altfel, ROPEPCA arata ca, prin modificarile anticipate, care determina cresterea in continuare a sarcinii fiscale, Romania devine, in mod evident, tara cu cel mai putin competitiv regim fiscal pentru sectorul onshore al gazului natural din Europa.

“Astazi, intreaga productie de gaze naturale a Romaniei, care asigura independenta energetica de peste 90% fata de gazele din import, provine din zacamintele onshore. Modificarile cadrului fiscal si de reglementare al industriei upstream onshore, inopinate si excesive in ultimii ani, nu fac decat sa puna in pericol industria petroliera autohtona, precum si climatul investitional, transmitand semnale negative intregului mediu de afaceri cu privire la lipsa de stabilitate si predictibilitate. ROPEPCA solicita respectuos autorilor propunerilor de modificare a mecanismului de impozitare a veniturilor suplimentare sa analizeze impactul pe care acestea le-ar avea asupra industriei petroliere romanesti si sta la dispozitia acestora in calitate de partener de dialog, precum si in calitate de platforma reprezentativa a actorilor care asigura siguranta aprovizionarii cu energie a Romaniei, pentru informatii, analize sau discutii pe acest subiect”, a declarat presedintele in exercitiu al ROPEPCA, Saniya Melnicenco.

Impozitarea veniturilor suplimentare a fost introdusa in anul 2013 drept un impozit temporar, menit sa protejeze consumatorii vulnerabili de efectele dereglementarii preturilor gazelor naturale. Initial, acest impozit suplimentar se aplica pretului de peste 45,71 lei/MWh, intr-un cuantum de 60% aplicat diferentei dintre pretul de vanzare si acest prag. In acest an, impozitul a fost majorat la un cuantum de 80% pentru diferenta de pret de peste 85 lei/MWh, diferenta initiala de pana la acest pret fiind in continuare impozitata cu 60% iar producatorii avand posibilitatea de a deduce din acest impozit valoarea redeventelor si pe cea a investitiilor efectuate.

Asociatia Romana a Companiilor de Explorare si Productie Petroliera a fost fondata in noiembrie 2012, avand scopul de a consolida imaginea sectorului onshore upstream din Romania si de a imbunatati relatia si comunicarea acesteia cu autoritatile si cu publicul general. ROPEPCA reuneste 15 dintre cei mai importanti detinatori de acorduri de concesiune petroliera onshore incheiate cu statul roman. Membrii asociatiei detin majoritatea acordurilor de concesiune petroliera pentru blocurile de explorare, dezvoltare si productie onshore din Romania, reprezentand pentru anii 2014-2017 investitii cumulate de peste 4 miliarde de euro, contributii catre bugetul de stat de 5,5 miliarde de euro, precum si crearea si mentinerea a 14.000 de locuri de munca.