Schimbari majore in piata gazelor, dar nu prin liberalizare si concurenta reala, ci prin masuri administrative

Publicatia Energy-Center a surprins in nenumarate randuri problemele majore aparute in piata de gaze, multe dintre ele fiind generate de masurile administrative. Interesant este ca acolo unde Autoritatea de reglementare putea sa intervina simplu si fara a complica lucrurile, nu a facut-o. In schimb, sub imboldul protejarii unei anumite categorii de consumatori, si nu numai, ANRE nu a ezitat sa intervina in piata cu riscul de a darama si ceea ce a construit. Am sesizat de fiecare data aceste lucruri si vom incerca s-o facem in continuare. Dar, mai nou, se pare ca nu ANRE are rolul de reglementator al pietei, ci Ministerul Energiei. Daca la inceput a fost decizia de a nu se liberaliza piata mai devreme decat calendarul stabilit cu organismele financiare internationale, cu toate ca si legea gazelor si conjunctura internationala recomandau acest lucru, iata ca acum, tot Ministerul Energiei anunta reforme importante in piata de gaze, atentie insa, fara a pierde controlul centralizat.

Nu avem un cod al retelei, nu avem reglementat exportul de gaze, nu avem o relatie corecta intre furnizori, distribuitori si consumatori, modificam reglementarile privind obligatia inmagazinarii de la un an la altul, avem tarife de transport si distributie stabilite cam dupa ureche si mai avem doua platforme de tranzactionare care plang dupa tranzactii. Ce facem in aceste conditii? Intervenim printr-o ordonanta de urgenta, prin care incercam sa liberalizam piata atat cat consideram ca este necesar, nu in virtutea realitatilor existente, cat mai ales in ideea unui proces controlat ca sa nu aiba nimeni de suferit. Condamnati vechilor mentalitati, conform carora statul trebuie sa controleze (direct sau indirect) totul nu lasam piata sa functioneze liber, ci dupa tipare inventate de la un an la altul. Poate e mai bine asa, considera multi dintre cei care comenteaza analizele noastre. Poate nu, spunem noi.

Asadar, a fost conceput un proiect de Ordonanta de urgenta care prevede modificari pretinse radicale in piata gazelor, cu scopul declarat de a obtine preturi transparente, de a avea mai multi jucatori in piata si, in final consumatorul final sa aiba, sau sa obtina cel mai bun pret. Oare ANRE de ce nu spune nimic vizavi de acest proiect de ordonanta de urgenta? Nu ANRE are obligatia si datoria sa vegheze la dezvoltarea pietei de gaze? Va amintiti ca in primavara acestui an pozitiile celor doua institutii amintite in ceea ce priveste liberalizarea timpurie a pietei erau total divergente si ca presedintele ANRE, Niculae Havrilet declara fara nici o ezitare ca este momentul oportun pentru o liberalizare totala a pietei, in timp ce Ministerul facea analize. In final a decis Ministerul, iar ANRE nu a mai spus nimic. Sa speram, totusi, ca pana la aparitia OUG, ANRE va avea un punct de vedere profesionist. Altfel iar ne intoarcem de unde am plecat.

In esenta, proiectul de ordonanta de urgenta prevede ca producatorii de gaze naturale sau afiliatii acestora vor fi obligati, in perioada 1 octombrie 2016 – 31 decembrie 2016, sa incheie contracte pe pietele centralizate din Romania pentru vanzarea unei cantitati minime de gaze naturale din productia proprie de 5%, in masura in care contracteaza vanzarea de gaze naturale. Aceeasi obligatie este prevazuta si in cazul furnizorilor. Pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2021, producatorii de gaze naturale sau afiliatii acestora vor fi obligati prin lege sa incheie in fiecare an calendaristic contracte pe pietele centralizate din Romania pentru vanzarea unei cantitati minime anuale de gaze naturale din productia proprie care nu poate fi mai mica de 40% din cantitatea de gaze naturale vanduta si livrata de acestia, in anul calendaristic respectiv.

De asemenea, furnizorii vor trebui, in aceeasi perioada, sa incheie contracte pe pietele centralizate din Romania, in conformitate cu reglementarile ANRE, pentru cumpararea unei cantitati minime anuale de gaze naturale care nu poate fi mai mica de 40% din cantitatea de gaze naturale cumparata si receptionata, in anul calendaristic respectiv. Totodata, furnizorii vor fi obligati sa vanda catre clientii finali o cantitate minima anuala de gaze naturale care nu poate fi mai mica de 20% din cantitatea de gaze naturale vanduta si livrata, pana la sfarsitul anului calendaristic, o cantitate minima de gaze naturale, catre clientii angro, care nu poate fi mai mica de 40% din cantitatea de gaze naturale vanduta si livrata, de catre furnizor, in anul calendaristic respectiv.

“Considerentele care au stat la baza stabilirii procentelor minime de cumparare si de vanzare pe piete centralizate au avut in vedere asigurarea unui proces treptat de trecere de la utilizarea preponderenta a contractelor bilaterale catre instrumentele specifice pietelor centralizate, luand in calcul si structura clientilor finali de pe piata interna de gaze. Impunerea cu celeritate a acestor obligatii are drept scop asigurarea prealabila si in timp util a conditiilor necesare pentru functionarea pietei de gaze naturale in conditii transparente si nediscriminatorii si fara sa fie afectata securitatea aprovizionarii cu gaze naturale a clientilor finali dupa data de 31 martie 2017, cand obligativitatea prevazuta la articolul 124, alin. (1) lit. e) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, nu va mai produce efecte”, se explica in Nota de fundamentare a proiectului.

Producatorii sau afiliatii acestora, precum si furnizorii care nu vor tranzactiona pe pietele centralizate cantitatile minime pentru care au obligatia de tranzactionare, potrivit legii, vor fi sanctionati cu amenda contraventionala cuprinsa intre 1% si 3% din cifra de afaceri anuala.

Conform Notei de fundamentare aceste schimbari au fost determinate, printre altele, de necesitatea de a remedia, in termen cat mai scurt posibil, situatia juridica pe baza careia Comisia Europeana considera ca Romania a incalcat articole din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene si din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 iulie 2009, privind normele comune pentru piata interna in sectorul gazelor naturale si de abrogare a Directivei 2003/55/CE. Totodata, se urmareste asigurarea premiselor necesare inchiderii procedurii de infringement instituita prin cauza 2012/2114 si eliminarea riscului iminent de a se transmite aceasta cauza la Curtea Europeana de Justitie si, pe cale de consecinta, eliminarea riscului impunerii unor amenzi in sarcina Statului Roman.

De asemenea, un alt motiv este necesitatea de a mentine actualul sistem de alocare a cantitatilor de gaze naturale, catre clientii casnici si catre producatorii de energie termica, numai pentru cantitatile de gaze naturale necesare producerii energiei termice destinate consumului populatiei, in perioada 1 octombrie 2016 – 31 martie 2017, in scopul de a evita aparitia unor riscuri in privinta securitatii si continuitatii in alimentarea acestora, pe perioada sezonului rece, si, in acelasi timp, necesitatea de a asigura furnizorilor care livreaza gaze naturale catre clientii casnici perioada de timp necesara pentru implementarea si/sau organizarea in vederea aplicarii, a unor proceduri care sa asigure caracterul transparent al procesului de achizitie al gazelor naturale si tratamentul egal si nediscriminatoriu al persoanelor care participa la procedura de achizitie a gazelor naturale, in calitate de ofertanti

Initiatorii proiectului considera si ca in acest fel se asigura premisele necesare indeplinirii obligatiei asumate de Romania, in calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, de a asigura o piata libera, bazata pe transparenta, competitivitate si nediscriminare, care sa asigure o lichiditate corespunzatoare a pietei gaziere, necesara implementarii in Romania a prevederilor Regulamentului (UE) nr. 312/2014 al Comisiei din 26 martie 2014 de stabilire a unui cod de retea privind echilibrarea retelelor de transport de gaz, conditie de baza pentru asigurarea securitatii aprovizionarii cu gaze naturale a consumatorilor finali, la preturi reale si echitabile, stabilite pe baza de cerere si oferta.

Nu stim cat din aceasta reforma tine de indeplinirea obligatiilor asumate de Romania ca stat membru UE si cat tine de o adevarata reforma in piata de gaze. Cat priveste obiectivul fundamental, adica “preturi reale si echitabile, stabilite pe baza de cerere si oferta” va putem garanta ca acest lucru nu se va intampla. Asta o face piata libera, concurentiala si necontrolata administrativ. Or, in cazul de fata nu poate fi vorba despre asa ceva.