Se mai spulbera un mit: Romania – HUB al gazelor naturale. De ce, astazi, acesta nu este un proiect pentru romani?
Un proiect national reluat insistent in ultima vreme este dezvoltarea unui HUB de Gaze in Romania. Analizand posibilitatea materializarii acestui proiect consideram ca oportunitatea s-a pierdut in urma cu cativa ani, iar perspectivele realizarii unui HUB in Romania sunt reduse. Atunci, cui foloseste un astfel de proiect? Coroborand acest proiect cu alte tendinte interne si externe putem afirma ca el este un obiectiv care ar putea folosi la impunerea unui monopol in regiunea sud-estica.
HUB-ul este in primul rand un spatiu de intalnire al cererii si ofertei si doar in mod ideal intalnirea mai multor fluxuri fizice de gaze, prin infrastructura aferenta. HUB-ul gazelor este locul in care se fac tranzactii in mod liber, transparent si concurential, se fac speculatii licite, este locul unde trebuie sa functioneze efectiv o piata. Dar o piata pe langa mecanisme specifice are nevoie de: incredere din partea celor care activeaza (furnizori, traderi etc.), un numar suficient de mare de traderi de calibru (cu resurse financiare importante) pentru a elimina posibilitatea influentarii de orice fel a pietei, fluxuri de gaze importante si un mediu predictibil.
Incredere: Romania nu mai prezinta incredere pentru jucatorii de calibru pe piata de gaze naturale. Erodarea ireversibila (pe termen scurt) a increderii fata de Romania este o rezultanta a intamplarilor din ultimii 17 ani, perioada in care “una se spune si alta se face”, a incalcarii repetate a nenumaratelor angajamente de liberalizare a pietei de gaze: 2000, 2005, 2007, 2010, 2012, 2014, 2016 si 2017 (care nici una nu a fost infaptuita). Apreciem ca de fiecare data au fost incalcate angajamentele realizate de acceasi conducatori, care au abordat populist problema, in numele protejarii consumatorilor de gaze (falsa dupa cum o dovedeste modul in care a escaladat pretul gazelor in Romania in ultimii 17 ani). Astfel, nivelul de incredere fata de piata de gaze din Romania al unor mari jucatori este cat se poate de negativ. Aceasta face ca marii jucatori pe piata de gaze occidentala sa nu-si mai doreasca intrarea in Romania. Piata romaneasca este (si nu intrezarim o schimbare in viitorul apropiat) compusa din jucatori cu orizont pur local, care nu isi bazeaza strategia pe un marketing de tranzactionare, specific HUB-urilor, ci pe un marketing detalist, speculand lipsa de cunostinte la nivelul consumatorilor non casnici si puterea (influenta) reglementarilor la nivelul consumatorilor casnici.
Traderi: In Romania nu exista traderi, exista furnizori en gros si detalisti, care, in mod firesc, nu-si doresc o piata functionala decat pana la un nivel controlabil de ei.
Predictibilitate: este o notiune straina de Romania pentru aproape orice domeniu.
Fluxurile de gaze: HUB – ul este si locul de intalnire a mai multor fluxuri de gaze importante atat sub aspectul intrarilor cat si al iesirilor din sistem. Romania, din nefericire, nu mai este intr-o pozitie care sa-i ofere perspective de a fi parcursa in viitor de mari fluxuri de gaze (asa cum arata astazi tendintele), dar nici nu are capabilitatea tehnica de a permite trecerea unor astfel de fluxuri, care sa determine interes pentru un HUB.
Romania are cantitati importante de gaze pe care le produce din zacamintele proprii, daca le raportam la consumul sau, de asemenea are resurse importante de gaze care pot sa fie livrate local, datorita regimurilor de presiune reduse ale zacamintelor, urmare a stadiului avansat de exploatare, respectiv resurse de gaze putin pretabile la transportul pe distante mari catre alte zone din regiune. Romania are un sistem de transport vechi, proiectat sa functioneze pentru regimuri de presiune inferioare presiunii de functionare a sistemelor din vecinatatea sa, ceea ce nu-l face pretabil la utilizarea in sistem de tranzitare si cu atat mai putin sa asigure transportul lejer nord/sud, sud/nord, est/vest si vest/est. Astfel, Romania nu este capabila sa preia importante cantitati de gaze (in primul rand nu exista aceste cantitati) care sa faca din Romania un HUB fizic al gazelor. In opinia mea, in contextul actualelor demersuri, aceasta situatie nu se schimba semnificativ nici dupa construirea BRUA.
In acelasi timp apreciem, ca pozitia geografica a Bulgariei poate fi una mai avantajoasa din punct de vedere al rutelor de tranzit, prin amplasarea sa in calea potentialelor fluxuri de gaze, datorita:
- unui sistem de transport care functioneaza la presiuni de regim de 55 bar, interconectat cu sistemele de transport ale tuturor vecinilor sai: Romania, Serbia, Macedonia, Grecia
- granitei cu Turcia, care permite Bulgariei sa devina o poarta de intrare in UE a gazelor din zona Marii Caspice, Iran, Irak, Egipt
- granitei (acordurile) cu Grecia, creaza poarta de intrare in UE a gazelor din zona Israel si Cipru (via Grecia), dar si singura ruta de acces la LNG a tarilor din Sud- Estul Europei, pe ruta Grecia – Bulgaria. De remarcat ca LNG-ul se va dezvolta puternic in viitor si posibilitatea de a avea acces la un terminal LNG va avea un rol important in dezvoltarea HUB-urilor.
- accesului la posibila ruta South Stream (ruta care se intrezareste a se infaptui, in situatia in care Nord Stream 2 va avea castig de cauza in lupta cu reprezentantii Consiliului Europei).
Aceeasi situatie a dezvoltarii unui HUB de gaze o regasim in Ungaria, care poate sa o pozitioneze inaintea Romaniei ca avantaje, mai ales dupa renuntarea la BRUA si inceperea construirii sistemului de transport STEA in Ungaria.
Important este sa intelegem ca HUB-urile din Europa nu s-au dezvoltat in tarile mari producatoare de gaze (Norvegia) sau cu capacitate de inmagazinare mare , ci in tari bine plasate geografic, cu sisteme de conducte interconectate inspre si spre diferite directii si in special atractive din punct de vedere al increderii in derularea tranzactiilor.
Totusi in ce conditii Romania ar putea deveni un HUB?
Romania HUB ar presupune construirea unei noi viziuni asupra pietei gazelor naturale, aceea a construirii unei piete libere, lichide, responsabila, atent supravegheata, dezvoltand modalitati de sustinere a clientilor vulnerabili, unic dispecerizata pentru prevenirea crizelor in situatii exceptionale si total integrata in Uniunea Energetica Europeana. HUB-ul presupune regandirea tuturor activitatilor din sectorul gazelor naturale intr-un singur scop, acela de a facilita tranzactionarea gazelor naturale cu scopul obtinerii celor mai bune preturi ale gazelor la un moment dat si pentru a asigura calitatea furniturii.
In opinia mea nimic din toate acestea nu se intrevad a se realiza in viitor, astfel ne gasim in fata unui proiect care se doreste a fi realizat fara a putea functiona in adevaratul sens al cuvantului si pentru care consider ca nu ar exista interes din partea marilor traderi europeni.
Analizand piata de gaze din Romania, se observa scaderea treptata incepand cu anul 2003, a exporturilor de gaze in Romania si reorientarea exporturilor de gaze rusesti catre alte piete, mult mai mari (Germania, Franta, Italia).
Apreciem ca situatia s-a schimbat in ultimii 3-4 ani, Romania a redevenit interesanta pentru cel mai mare exportator de gaze din Europa, din urmatoarele motive:
- anul 2016 a demonstrat ca importurile in Romania pot sa creasca si cu 629%, intr-un termen foarte scurt, cu marje de pret considerabile, respectiv oferind posibilitati de castig ridicate intr-o perioada scurta de timp.
- Anii 2014, 2015 si 2016 au demonstrat ca pretul pe piata de gaze din Romania, este determinat de pretul gazelor din import.
Liberalizarea pietei de gaze din Romania, pe care a impus-o OUG 64/2016, a aratat ca exista posibilitatea stabilirii unor preturi pe piata de gaze din Romania, fara sa mai existe o influenta semnificativa a pretului gazelor din import. Acest lucru poate deveni deranjant, iar deranjul nu se aplica doar in relatia cu piata de gaze romaneasca, ci chiar cu piata din sud-estul Europei.
Continuarea liberalizarii, transparentizarii si cresterii concurentei pe piata de gaze din Romania, ar putea crea ”pericolul” aparitiei unui pret de referinta, deranjant in regiune.
Inventarea unui HUB al gazelor in Romania, ar putea aduce un numar limitat de jucatori si mai ales prezenta exclusiv a acelor jucatori care-si doresc pastrarea monopolului in zona est- europeana, apeland la un ”instrument transparent”.