Soluții la riscul de cutremur: Reabilitarea clădirilor și Rețelele inteligente de gaz ar fi trebuit să însemne și creșterea siguranței la cutremure

Imaginiile cumplite care vin din Turcia, ar trebui să ne pună puternic pe gânduri. România a abordat două direcții care trebuiau să contribuie la reducerea efectelor unui seism sau orice alt dezastru natural: reabilitarea clădirilor (care ar fi trebuit să înceapă cu o expertiză tehnică a structurii de rezistență a clădirii și doar după eliminarea oricăror probleme de siguranță să se reabiliteze termic clădirea) și construirea de rețele inteligente de gaz și energie electrică (cu sisteme de închidere automată la cutremure și sistemele de comandă de la distanță). Deși teoretic aceste direcții există în România, în practică ele, în cele mai multe cazuri nu se regăsesc. Se preferă să se facă doar operațiile ”vizibile” și mai puțin costisitoare, și implicit se face rabat la siguranța persoanelor.

România în opoziție cu majoritatea țărilor Europene, are particularitatea ca majoritatea apartamenetelor să fie alimentate cu gaze naturale, pentru prepararea hranei sau încălzire. Această particularitate face ca în România să prezinte un grad suplimentar de risc față de situații similare din alte țări. În majoritatea țărilor europene, încălzirea se face cu sisteme de termoficare și prepararea hranei cu energie electrică. Există țări în Europa – Norvegia – unde este interzisă amplasarea conductelor de gaz în interiorul orașelor din condiții de siguranță.

Astfel, cutremurele pot secționa sau fisura instalațiile de utilizare sau conductele de distribuție gaze, creând un real pericol și post cutremur. Au existat cazuri în România în care salvatorii și curioșii, au fost victime, în urma unor acumulări de gaze mult după dezastrul produs.

Reabilitarea clădirilor și rețelele inteligente de utilități, înseamnă și creșterea siguranței la cutremure

Consider că autoritățile ar trebui să acorde o mult mai mare atenție problemelor de fond și mai puțin punerii accentului exclusiv pe ”vizibilitatea” acțiunilor realizate – ”spoirea clădirilor” de exemplu.

Reabilitarea tuturor clădirilor ar trebui să  înceapă obligatoriu, așa cum o cere și legea, cu expertizarea clădirii și doar după rezolvarea acestor probleme să se treacă la reabilitarea termotehnică a clădirii. O măsură nepopulară, scumpă, greu de acceptat etc. , dar care salvează vieți în caz de dezastre.

Maratonul construcțiilor/reabilitărilor de rețele de distribuție de gaze început în anul 2000 sub lozinca populistă ”Racordare Gratuită la Gaze”, ar trebui, în contextul dezastrelor din Turcia și Siria, imediat și puternic regândită. Sub masca ”Rețele Smart” în ultimii 3 ani s-au proiectat/construit mii de km de conducte de distribuție care nu doar că nu au nici o componentă ”smart” dar care nu au nici măcar sisteme minime de siguranță care ar putea opri gazele în caz de cutremure sau alte dezastre.

Trebuie să fim conștienți că fisurarea unor conducte de gaze se poate realiza chiar și în cazul unor cutremure mai mici, iar efectele pot să fie dezastroase. Tocmai de aceea se impune și o nouă măsură ”nepopulară” obligativitatea montării de sisteme de protecție care să întrerupă alimentarea cu gaze și energie electrică, în cazul producerii unui seism ce ar putea avea urmări devastatoare.