StrategiaEnergeticaPentruRomani: Cercetarea si inovarea elemente esentiale ale unei strategii energetice

Secolul XXI a adus utilizarea tehnicilor specifice in vederea inlocuirii intuitiei ca mijloc primordial in luarea deciziilor și fundamentarea acestora pe o cercetare amanuntita a dependentelor dintre diferite variabile ce intra in corelatie in cadrul fiecarui fenomen studiat.

Cercetarea stiintifica, cu toate componentele sale (cercetare aplicativa, dezvoltare, inovare), constituie unul din factorii obligatorii ai viitoarei strategii energetice, asigurând:

– stabilitatea, in conditiile cresterii nivelului de expertiza care sa permita corelarea cunostintelor despre evolutiile tehnice pe plan global cu posibilitatile de particularizare la nivel national;

– promovarea unor instrumente de incurajare a companiilor de producere, transport si distributie a energiei pentru finantarea programelor proprii de cercetare-dezvoltare si cofinantarea proiectelor complexe de cercetare cu specific energetic;

– consolidarea unei structuri nationale responsabile pentru elaborarea de studii necesare la elaborarea strategiilor si politicilor energetice, pentru fundamentarea unor decizii in domeniu, pentru coordonarea si chiar elaborarea unor proiecte complexe de dezvoltare de nivel national, regional, transfrontalier.

Rolul central al cercetarii a fost recunoscut la Consiliul European de la Lisabona, din martie 2000, care a stabilit drept nou obiectiv strategic pentru Uniunea Europeana sa dezvolte cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume.

Inalta tehnologie patentata la un milion cetateni, 2011, Sursa Eurostat

Cercetarea resurselor de hidrocarburi  neconventionale, exploatarea resurselor situate la mari adâncimi si a celor din zona offshore sunt elemente ce trebuie abordate prin programe amanuntite si complexe de cercetare, atât pentru a prezenta viabilitatea acestor activitati, cât si pentru stabilirea consecintelor pe care le poate implica aceasta exploatare pentru mediul inconjurator.

Dezvoltarea energiei hidrogenului, combinata cu utilizarea pilelor de combustie, reprezinta un sector promitator pentru utilizarea eficienta a energiei electrice din surse regenerabile.

Cel mai relevant program de cercetare si inovare in domeniul resurselor energetice il constituie programul “Cercetare in Sectoare Prioritare”, care contribuie la intensificarea  cooperarii in domeniul cercetarii intre comunitatile stiintifice din România, Norvegia, Islanda si Liechtenstein pentru resurse regenerabile. Programul finanteaza proiecte de cercetare coordonate de România si derulate in parteneriat cu cel putin unul dintre cele trei state donatoare.

Astfel, din punct de vedere al resurselor, al structurilor institutionale, al modelului de consum si al obiectivelor cercetarii, România se afla in pozitia de a coopera pe o multitudine de planuri precum: generarea de energie prin micro-hidrocentrale si de energie eoliana, solara si geotermala, dar si utilizarea biomasei, bio-combustibililor si a combustibililor alternativi cu emisii reduse de carbon, gasirea unor solutii de stocare a energiei prin investitii in centrale de pompaj, la nivelul producatorului prin diverse solutii tehnice (baterii, electroliza si pile de combustie etc.) sau la nivelul consumatorului (bateriile pentru autoturisme si management energetic).

Lipsa unei importante activitati de cercetare, in general, si in sectorul energetic in particular, se datoreaza:

– lipsei culturii de inovare si schimbare, in special in sectorul energetic, la nivelul mediului politic si economic;

– lipsa pragmatismului la nivelul mediului de afaceri si a societatii civile in zona energetica (pozitia acestora fiind adesea post eveniment);

– lipsa cadrului legislativ stimulativ / penalizator pentru mediul economic si institutional;

– lipsa politicilor publice.

Intensitatea cercetarii și dezvoltarii la nivel european [%cheltuieli din PIB] Sursa: Euorstat

Urmatoarele domenii, printr-o ampla activitate de cercetare, pot aduce creșterea utilitatii energetice a sistemului energetic, pot disponibiliza cantitati importante de energie și, mai important, pot aduce reduceri importante la pretul gazelor la consumatorul final:

Cresterea factorului de recuperare a energiei din zacaminte;

Cresterea gradului de utilizare a retelelor de transport, distributie si inmagazinare;

Cresterea utilitatii resurselor umane in România;

Reengineering-ul energetic, al sistemelor de transport

Folosirea avantajelor locale ale formei de energie;

Folosirea combustibililor neconventionali;

Inlocuirea centralelor termice murale existente cu sistemele murale de trigenerare;

Folosirea sistemelor de tri / cogenerare pentru producerea de energie electrica la nivelul tuturor cladirilor comerciale;

Introducerea elementelor de arhitectura pasiva in constructia imobilelor;

Recuperarea energiei din procesele existente;

Legislatie care sa promoveze, stimuleze si sanctioneze pierderea de energie;

Dezvoltarea de metode comerciale si fiscale care sa puna in miscare mecanismele de piata;

Extragerea si utilizarea energiei termice si cinetice a fluidelor care circula prin conducte sau canale.

Pentru a obtine rezultate concrete, este necesara o identificare atenta a intereselor României.

Interesele politico-sociale

cresterea eficientei si eficacitatii, atât la nivel de operatori cât si de consumatori;

folosirea valorii extrinseci a energiei;

folosirea valorii adaugate ce poate fi exploatata suplimentar;

asigurarea securitatii livrarii la categoriile vulnerabile pe termen scurt si limitarea saraciei energetice pe termen lung.

Interesele mediului economic:

activitati economice de punere in opera a acestor solutii;

locuri de munca pentru realizarea noilor activitati;

reducerea consumului de energie;

cresterea profiturilor.

Desi au existat programe de cercetare, consideram ca nu a exista o coroborare intre necesitatile de cercetare care sa derive din strategia energetica a României sau strategiile companiilor din sector si strategia de cercetare.