Sub privirile neputincioase ale statului, sistemul energetic isi devoreaza rand pe rand producatorii

Aflata intr-o tranzitie permanenta de 25 de ani incoace, Romania este pe punctul de a-si distruge si ultima garantie a securitatii nationale: alimentarea cu energie. Daca sanatatea este in colaps, daca pensiile si salariile bugetarilor sunt platite din imprumuturi, daca industria de aparare mai produce doar gloante, daca cele cateva intreprinderi direct productive au intrat deja in mana unor investitori straini, ce ne-a mai ramas de lichidat? Evident, singurele entitati energetice ramase intr-un fel sau altul sub controlul statului. Marea tragedie care ne pandeste in momentul de fata, dupa privatizarea celor mai profitabile componente ale sistemului energetic (distributia si furnizarea), este ca eliminarea unor producatori sa se faca nu pe baza de responsabilitate si control, ci pe baza de intamplare. Curatenia nu o facem pentru ca ea se impunea la un moment dat, ci, mai curand, pentru ca lipsa de decizii coerente a inceput sa se razbune.

Ieri, CET Govora si-a cerut insolventa. Un fapt aparent banal, data fiind importanta acestei centrale contextul energetic actual, dar semnificativ in zona judetului Valcea. Cu cateva luni inainte, Regia Autonoma de Activitati Nucleare (care include si termocentrala aferenta) a intrat si ea in insolventa. Complexul Energetic Hunedoara a ratat la mustata insolventa pentru a intra in proces de lichidare, lucru asteptat de multa vreme de hienele care controleaza mafia fierului vechi. Complexul Energetic Oltenia isi numara zilele pana sa intre si el in insolventa, in timp ce ELCEN Bucuresti cu termocentralele pe care le administreaza este inecat in datorii. Termocentralele de la Brasov, Iasi, Suceava, Galati, Braila etc. au pus deja de multa vreme pecetea falimentului la intrare. Nu mai are rost sa amintim de Borzesti, Doicesti, Arad, Oradea unde lucrurile sunt deja clare.

Pe de alta parte, in fata provocarilor de siguranta nationala in alimentarea cu energie electrica mai avem trei piloni pe care ne sprijinim: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, cele doua centrale pe gaze ale Petrom si Romgaz si producatorii de energie din surse regenerabile. Cei din urma, care nu vor fi in nici un caz cei dintai, nu o duc nici ei prea bine, dar rolul lor in sistem este unul mult mai complicat. Au ramas in ecuatie primii trei. Hidroelectrica are o vulnerabilitate nu cu mult deosebita de producatorii din eolian sau solar. Dincolo insa de hidraulicitate, compania Hidroelectrica are restante imense la capitolul modernizare, mentenanta etc. Asta inseamna opriri de productie in primul rand. Nuclearelectrica, care are doua grupuri in exploatare, incearca din rasputeri sa prelungeasca durata de viata a acestora si, eventual, sa convinga autoritatile de necesitatea construirii unor alte doua unitati la Cernavoda. Dar, prea putini cred in acest proiect necesar.

Cat priveste centralele pe gaze, se pare ca viitorul le surade. Dar, sa nu ne amagim nici in acest domeniu, pentru ca rezervele de gaze naturale ale Romaniei sunt limitate evident, iar pretul actual al gazelor din import nu va ramane pentru multa vreme la cotatiile de azi. In concluzie, din prea mult surplus de energie electrica, teoretic in momentul de fata, am putea ajunge la un deficit extrem de dificil de controlat.

Nu stim nici noi ce ar fi fost mai bine, ca sistemul sa fi fost reformat prin decizii administrative sau sa fie lasat sa se reformeze de la sine, prin eliminarea celor perdanti. Aceasta este o intrebare pe care autoritatile trebuiau sa si-o puna inca de prin anii `90. Nu au facut-o, in schimb au luat decizii de criza, uneori impuse si din afara, care nu aveau nici o legatura cu ansamblu. Avem o problema cu sanatatea, avem o alta problema cu invatamantul, cu industria (cat a mai ramas din ea) si cu agricultura. Dar, cea mai mare problema de abia acum ne ameninta: siguranta aprovizionarii cu energie electrica, gaze, caldura, apa. Lipsa deciziilor in sistemul energetic, sau a masurilor pripite, incepe sa-si arate adevarata fata.

Strategia energetica la care lucreaza de zor Ministerul Energiei pare a fi ignorata total de factorul politic. Nimeni nu si-o va asuma, dupa alegerile din toamna. Va fi inca o mare greseala a clasei politice romanesti, cu consecinte evidente asupra Romaniei. De bine de rau la constructia acestei strategii au fost cooptati oameni responsabili din sistem, care inca mai au ceva de spus. Deja, efortul ministerului a inceput sa fie tratat cu sictir (scuzati expresia). Pana sa vina iar politicienii sa-si bage nasul in sistem, praful se va alege de el.