Teoria Peticului: salvam producatorii de energie din Romania dupa principiul fiecare sac isi are peticul, sau invers?
O organizatie neguvernamentala din Romania a publicat ieri un studiu prin care incearca sa demonstreze ca a doua mare companie din Romania, la care statul roman este actionar majoritar, a cheltuit peste 3 miliarde de euro pentru un proiect finantat din bani publici, care nu a mai fost implementat niciodata. Desigur, este vorba despre Complexul Energetic Oltenia, companie care este vizata direct de noile modificari aduse legii energiei si gazelor. Mixtul energetic, care in Romania nu poate fi facut la nivelul producatorilor in momentul de fata, ar urma sa fie realizabil dupa aparitia noii legi a energiei, in care se lasa de inteles ca producatorii de electricitate pot incheia contracte intre ei, astfel incat sa fie performanti inclusiv neperformantii. Ce ne facem insa daca producatorii neperformanti continua sa cheltuie bani publici si in noul context, asa cum de altfel se facea si pe vremuri?
La un scurt exercitiu de memorie ne amintim ca fostul ministru al Economei, Adriean Videanu si fostul secretar de stat in ministerul Economiei, Tudor Serban, sunt inca cercetati de Directia Nationala Anticoruptie tocmai pentru ca au facilitat contracte directe intre Hidroelectrica (energie ieftina) si Complexul Energetic Hunedoara (energie scumpa), in ideea realizarii unui mixt energetic care sa raspunda salvarii tuturor producatorilor de energie din Romania. Mai mult decat atat, cam tot in aceeasi perioada, se punea problema infiintarii a doua mari companii energetice nationale, care sa includa intreg mixtul de energie. Iata ca, la nici cinci ani de zile diferenta ne intoarcem de unde am plecat. De data asta insa nu prin infiintarea unei companii, sau chiar a unui holding, ci printr-o chichita legislativa, care sa permita un fel de schimb de energie intre producatori, in ideea unui cos performant la vanzare.
Cum se poate realiza acest lucru in conditiile pietei actuale? Intr-un singur mod: statul roman, care este actionar la acesti producatori, sa dicteze echipelor manageriale (numite oricum pe criterii politice) cum si ce trebuie sa faca. De aici incolo, asa zisa piata libera concurentiala, nediscriminatorie etc, va fi operabila doar pentru fraieri. Primii dintre acestia vor fi, evident, traderii de energie, care oricum au fost inghititi cu noduri inca de la aparitia pietei libere. Nu intamplator, scandalul legat de existenta baietilor destepti din energie se reaprinde in zilele acestea, prin investigatiile pe care DNA le face in cazul retehnologizarii Portilor de Fier II. Stimati anchetatori, inainte de retehnologizarea Portilor de Fier II a fost retehnologizarea Portilor de Fier I si apoi a Centralei de la Lotru. Care este explicatia inversarii anchetelor?
In fine, trebuie sa ne lamurim si noi ce pun la cale “Domnii”, caci este evident ca se lucreaza mai intens decat in toti acesti ultimi 25 de ani pentru asa zisa salvare a sistemului energetic. Si toti cei ce sunt, sau nu sunt implicati, cauta solutii. Din pacate, putini pricep, multi iau decizii. Iata un exemplu concret: “modificarile aduse Legii energiei, potrivit carora producatorii de electricitate ar putea incheia contracte intre ei, este posibil sa genereze din nou abuzuri, in contexul in care istoria ne-a aratat ca nu putem avea incredere in comportamentul lor”, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Potrivit acestuia, istoria a aratat faptul ca producatorii de energie nu s-au comportat responsabil in raport cu interesul cetatenilor, astfel ca in activitatea lor trebuie sa continue sa existe anumite restrictii, cel putin pentru o perioada de timp.
“Intr-o lume normala in care ai producatori privati, bine condusi, care isi vad de treaba lor si incearca sa-si maximizeze profitul, i-ai lasa sa faca aproape orice. De ce suntem foarte interventionisti in România? Pentru ca producatorii de electricitate sunt majoritari de stat si istoria ne-a dovedit ca nu sunt foarte grijulii cu banii statului. Din acest motiv nu ii lasam sa faca o serie de lucruri, sa vânda direct, ci ii obligam sa vânda pe bursa, pentru ca nu avem incredere in ei. Istoria ne-a aratat ca nu putem sa avem incredere ca se comporta responsabil, corect si cu grija pentru banul statului si interesul cetatenilor. Si atunci, pentru o perioada cel putin, cred ca trebuie sa ramânem mai restrictivi, mai interventionisti in acest domeniu, sa nu permitem lucruri care ar putea duce la abuzuri, asa cum s-a intâmplat in trecut”, a subliniat Chiritoiu.
Carevasazica, despre ce vorbim?