Traim intr-o lume a basmelor: Ministrul Energiei si-a luat masina electrica cu care va traversa iarna, dar nu se risca sa mearga pana la Constanta.
Romania importa de saptamani bune energie electrica in orele de varf, chiar si atunci cand bate vantul si productia de energie eoliana contribuie in medie cu peste 1000 de MW in sistem. Pretul energiei electrice in piata pentru ziua urmatoare s-a calmat brusc. Dupa atingerea unor praguri de peste 500 de lei/MWh, pentru ziua de astazi cotatiile sunt la o medie de 300 de lei/MWh. Consumul nu depaseste cu mult nivelul de 8000 de MW, pentru ca avem o toamna cu iz de vara tarzie. Si in pietele cu care suntem interconectati, pretul energiei a scazut, dar, atentie, Romania este sub Ungaria si peste Cehia si Slovacia. Linistea dinaintea furtunii ar trebui sa ne dea insa de gandit.
Nu si Ministerului Energiei, care si-a cumparat o masina electrica si a constatat ca oficialii institutiei s-ar putea deplasa pana la Ploiesti cu respectivul automobil (sau electromobil), dar nu pot ajunge pana la Constanta, pentru ca pe autostrada nu sunt statii de incarcare. Extrapoland putin, domnul ministru Anton Anton ar trebui sa constate ca nu sunt „statii de incarcare” a sistemului energetic suficient de performante ca sa asigure consumul Romaniei la preturi cat de cat echitabile. Dar, domnul ministru Anton este un poet si recunoaste ca daca la energie electrica stam cum stam, la gaze e „mai complicat un pic”.
Nu a explicat cat de complicat, dar are viziune: „La Iernut se face o centrala noua, la Mintia suntem aproape sa dam drumul la o centrala pe gaze. La Midia, KazMunaiGas face un sistem de cogenerare de inalta eficienta. Avem in proiect un sistem revolutionar de acumulare a energiei electrice, pentru ca stim cu totii ca la un moment dat avem un surplus, ca bate vantul, ca e soare afara, ca nu consumam. Daca vom converti centrala de la Craiova pe gaze, dacă utilizam depozitul de la Ghercesti ca depozit de acumulare multiciclu si acumulam gaze acolo, putem scoate de acolo energia electrica atunci cand e scumpa si dorita” a conchis domnul ministru profesor universitar.
Cu exceptia centralei de la Iernut, proiect aflat in derulare, toate celelalte proiecte revolutionare sunt doar in faza de intentii, or presupunand ca de maine se apuca de lucru investitorii tot vor trece cativa ani pana la finalizarea obiectivelor. Intre timp vreo 5000 de MW vor iesi din sistemul energetic romanesc din motive ce tin de uzura instalatiilor, nerespectarea cerintelor de mediu, lipsa de performanta etc. Ce punem in loc? Povesti, evident.
Centrala de la Iernut va avea o putere instalata de putin peste 400 de MW, cea de la Cariova (ramanem la ideea ca aceasta este un vis), ar mai putea sa vina cu vreo 100 de MW, iar la Mintia (unde nu se va intampla niciodata nimic) sa presupunem ca ar mai fi 400 de MW. Pana la 5000 este cale lunga.
Nu are sens sa insistam asupra acestor aspecte tocmai din convingerea ca, cel putin in momentul de fata sunt pure fantasmagorii. Macar de ar fi singurele, dar sirul poate continua.
De pilda, nu se stie daca, cand si cum vor fi exploatate gazele din Marea Neagra, dar ministrul energiei este convins ca producatorii vor avea tot interesul sa vanda aceste gaze pe piata din Romania. Asa, pentru ca le-ar fi mai la indemana. Si daca va fi asa de ce nu am face din Romania un hub al gazelor naturale. Fac bulgarii, ungurii, turcii (mai lipsesc moldovenii) si noi, care avem gaze nu facem. Pai, ce-i asa de greu, se intreaba domnul Anton Anton. Asa cum ce-i asa de greu ca cei care ar urma sa exploateze gazele de la Marea Neagra sa faca si vreo trei, patru, cinci combinate chimice in Romania. In fond ar avea unde sa-si valorifice productia. A uitat domnul ministru ca OMV Petrom a avut doua combinate petrochimice si a beneficiat prin lege de gaze ieftine, dar in final le-a inchis.
Cam asa se vede de la varful ministerului situatia din sectorul energetic romanesc. Avem viitorul asigurat, ca-n basme.